Comisia Europeană a anunțat că solicitarea Moscovei de a plăti pentru gazele livrate în ruble riscă să încalce regimul de sancțiuni impuse împotriva Rusiei.
Un decret semnat de președintele rus Vladimir Putin în data de 31 martie creează un proces prin care companiile din „țările neprietenoase” – adică cele care au impus sancțiuni contra Rusiei ca urmare a invadării Ucrainei – trebuie să plătească în ruble. În practică, cumpărătorii pot să plătească în valuta originală din contracte, dar acei euro sau dolari sunt convertiți în ruble înainte ca plata să fie finalizată.
Analiza Comisiei Europene
Dar Executivul de la Bruxelles avertizează că schema de schimbare a valutei ar putea contraveni sancțiunilor impuse împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei.
Iar acest lucru ar putea forța țările UE să facă o alegere grea: fie să spună companiilor lor să refuze termenii impuși de Putin și să riște o oprire a livrărilor, fie să riște propriile sancțiuni.
Ungaria a spus că ia în calcul plata în ruble
Olanda și Germania au transmis companiilor să nu se alinieze cerințelor Kremlinului. Italia, alt mare cumpărător de gaze din Rusia, încă analizează opinia Comisiei Europene.
Însă Ungaria a anunțat încă de acum o săptămână că ia în calcul să plătească în ruble.
România nu are contracte directe cu Gazprom, ci cu două firme intermediare.
Cum funcționează schema
Potrivit Institutului pentru Studii Energetice din Oxford, schema lui Putin necesită două conturi distincte deschise la Gazprombank. Unul este în valuta forte din contracte, celălalt este în ruble. Apoi companiile vor transfera fondurile în conturile denominate în monedele din contracte.
Gazprombank va vinde apoi banii transferați pe piața internă și va transfera apoi rublele în celălalt cont al cumpărătorului. Mai departe, Gazprombank va transfera acele ruble către Gazprom.
UE crede că rușii primesc control asupra ratei de schimb
Conform unei analize legale preliminare a Comisiei Europene, trimisă ambasadorilor europeni miercuri, astfel de plăți riscă să încalce sancțiunile, prin faptul că dă Rusiei control asupra momentului și ratei de conversie a valutei în ruble.
De asemenea, a mai spus că Gazprombank ar încălca la rândul ei sancțiunile prin „posesia și managementul valutei și instrumentelor financiare”.
Robert Habeck, ministrul german al Economiei și Climei, spune că impunerea unui al doilea cont echivalează cu ocolirea sancțiunilor. Acesta a adăugat: „Nu putem permite nicio ocolire a sancțiunilor prin uși din dos”.
Banca Rusiei, afectată masiv de sancțiuni
Sancțiunile europene au fost proiectate pentru a afecta banca centrală a Rusiei și finanțarea războiului. Plata gazelor în ruble este una dintre măsurile care ar întări rubla, alături de controlul capitalului și dobânzile foarte mari.
Jumătate din cele 650 de miliarde de dolari ale Băncii Rusiei au fost înghețate în străinătate, astfel că Rusia recurge la metode neconvenționale de stabilizare a cursului rublei.
97% din contracte au alte valute pentru plată
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene spune că 97% dintre contractele de gaze din Uniunea Europeană cu Rusia specifică plata în euro și dolari, iar companiile cu astfel de contracte nu ar trebui să accept cererile ruse.
Putin a spus joi că anumite companii au ratat o serie de plăți pentru gaze.
Problema ar putea ajunge la final în curând, în luna mai, când companiile vor ajunge la termenele-limită.
Vicecancelarul german Robert Habeck a spus că dacă rușii insistă, atunci modificările contractuale vor fi „foarte interesante”.
Olanda vrea gaze lichefiate și pregătește raționalizarea
Olanda a anunțat joi că a sfătuit companiile sale să nu semneze noi contracte cu Gazprom.
Prin acest lucru Haga riscă ca Putin să taie livrările de gaze. Însă Olanda plănuiește dublarea capacității de import pentru gaze naturale lichefiate și a lansat o companie de încurajare a firmelor, instituțiilor și gospodăriilor pentru reducerea consumului.
Dacă apare o penurie, planul de urgență include raționalizarea consumului.
Italia nu consideră mecanismul rus un pericol
Un purtător de cuvânt al premierului italian Mario Draghi a declinat să comenteze analiza Comisiei Europene, numind-o „preliminară”. Polonia așteaptă la rândul său decizia finală.
Italia a semnalat că, deși se opune planului lui Putin privind plata în ruble și îl consideră o încălcare a contractelor, crede că sistemul anunțat nu afectează clienții europeni.
„Conversia plăților din euro sau dolari în ruble este o problemă internă a Federației Ruse. Asta am înțeles”, a spus Draghi luna trecută.