• Autoritățile însă nu doar că nu informează, dar blochează și inițiativele altora de a o face. Libertatea a prezentat, recent, cum la solicitarea primarului Gabriela Firea, un banner-avertisment a fost dat jos de pe o clădire din centrul Bucureștiului.
  • Acesta fusese realizat special ca să șocheze, prezentând cum ar arăta clădirea respectivă în cazul în care un cutremur puternic mare ar lovi Capitala.
  • Mișcarea clădirilor și prăbușirea unor elemente din cadrul lor nu reprezintă singurul pericol atunci când un cutremur mare lovește. Celălalt este lichefierea solului.
  • Libertatea a discutat cu Mircea Radulian, președintele Consiliului Științific al Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP), care a explicat atât ce înseamnă fenomenul, ce consecințe are, cât și care sunt zonele cele mai expuse din Capitală.

 

de Daniel Ionașcu
Concret, fenomenul de lichefiere a solului apare în zone nisipoase și cu multă apă în subteran. Din cauza oscilațiilor provocate de un seism, solul începe să se comporte ca un lichid. Același principiu științific stă și în spatele celebrelor “nisipuri mișcătoare”, care sunt prezentate des în filmele de acțiune. Practic, când te miști riști să te scufunzi, iar când stai calm mlaștina se “solidifică” în jurul tău.

În cazul în care apare această lichefiere a solului există riscul ca, în acel moment, clădirile aflate în zonă pur și simplu să se scufunde sau să apară alunecări de teren la scară mare.

Risc de lichefiere în zona Parcurilor Tineretului și Eroilor

Libertatea a intrat în posesia unei hărți cu zonele din București care ar fi cel mai afectate din pricina lichefierii. Harta prezintă doar riscul de lichefiere, nu și potențialele pericole “clasice” ale unui seism. Este vorba de zonele Parcul Tineretului și Parcul Eroilor.

Zonele cu roșu prezintă un risc mai mare de lichefiere a solului în cazul unui cutremur puternic în București

Mircea Radulian, președintele Consiliului Științific al Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP), a detaliat ce înseamnă acest lucru.

– Ce înseamnă această hartă?
– Imaginea provine dintr-un studiu al Universității Karlsruhe (Germania), realizat împreună cu o serie de specialiști români din cadrul Institutului de Hidrologie. Deci nu erau de la noi (INFP – n.r.). Această hartă arată riscul producerii acestui fenomen de lichefiere. După cum arată harta, această lichefiere poate apărea în zona Parcului Eroilor și a Parcului Tineretului. Există un risc mai mic pe direcția nord-vest, sud-est și aproape deloc în restul zonelor.

– Ce este lichefierea?
– Revin și cu ce înseamnă această lichefiere. Când solul este nisipos și îmbibat cu apă, acesta este supus unor oscilații de la cutremurele mai mari. Există riscul ca acesta să se comporte asemenea unui lichid. Bineînțeles că asta înseamnă foarte rău.

Alunecări de teren și găuri în pământ

– Ce se poate întâmpla când apare?
– În anumite cazuri, clădirile se pot scufunda pur și simplu. Au fost cazuri. Asta ne spune această hartă: pe lângă mișcarea seismică propriu-zisă, la care nu contează că solul este lichefiabil sau nu, mai există și această probabilitate de a avea lichefiere.
În cazul unui cutremur mare se pot produce alunecări de teren, pot apărea găuri în sol, avarii. Este ceva mai complicat decât mișcarea clădirii în sine. Depinde și unde apare. Dacă e un parc, nu sunt probleme, dacă sunt clădiri pot apărea probleme. Pe de o parte, este bine că avem acest studiu, e bine de văzut ce clădiri sunt acolo.

– Cât de des poate apărea lichefierea?
– Lichefierea nu apare oriunde și așa de ușor. La cutremurul din 1986, nu a fost lichefiere, în 1977 se pare că a fost, dar nu foarte mare. Nu apare oricând. E un fenomen care poate să apară, dar nu trebuie nici să provocăm panică. Harta e totuși bazată pe un studiu.

Mircea Radulian, președintele Consiliului Științific al INFP

Amenințarea din adâncuri

Pe 4 martie 1977 a avut loc cel mai dezastruos cutremur din istoria României. Cu o magnitudine de 7,4, acesta a avut ca rezultat 1.578 de morți și 11.321 de răniți. În total, 156.000 de apartamente din orașe și 21.500 de case de la sate au fost distruse sau avariate serios. 366.000 de apartamente din orașe și 117.000 de case de la sate au necesitat reparații. Pagubele economice au totalizat două miliarde de dolari, dintre care 70% în București.

Cel mai mare cutremur consemnat vreodată în România a avut loc în 1802. Acesta a fost cotat de specialiști cu o magnitudine între 7,9 și 8,2. În urma acestuia, sute de incendii au avut loc în București, iar Mănăstirea Cotroceni s-a prăbușit. Orașele Ruse, Varna și Vidin din Bulgaria au fost distruse aproape total, seismul s-a simțint până la Sankt Petersburg, în Rusia.

În țara noastră, în acest moment doar o locuință din cinci este asigurată împotriva riscului de cutremur, potrivit PAID România, compania care se ocupă cu asigurarea împotriva dezastrelor naturale.

Citește și: 

Firea a interzis cutremurul în București! Un mash publicitar uriaș care înfățișa cum ar arăta o clădire după cutremur a fost dat jos la patru zile după ce a fost montat / Reacția PMB: „Poliția Locală nu a desfășurat nicio acțiune de acest gen”

 
 

Urmărește-ne pe Google News