1 comentariuAnaliza realizată de compania de asigurări are la bază indexul de trafic TomTom din 2021. În cercetare nu au fost incluse orașele din Rusia și Ucraina din cauza războiului, astfel că topul stabilit de GoShorty este puțin diferit de indexul TomTom.
În 2020, anul pandemiei de COVID-19, toate orașele lumii s-au închis. Străzile au rămas goale, fără mașini, fără zgomot de claxoane. Doi ani mai târziu, traficul a revenit mai mult sau mai puțin la „normalul” dinainte de coronavirus peste tot în lume. Asta, în ciuda scumpirii combustibilului.
Istanbul, Bogota și Mumbai pe primele locuri
Cel mai populat oraș din Europa are și cel mai aglomerat trafic din lume. Este vorba despre Istanbul (Turcia). Turcii petrec într-un an în mașini, în blocaje, 142 de ore, adică aproape șase zile.
Nivelul de congestie a traficului în Istanbul este 62%. Asta înseamnă că în medie, drumurile cu mașina durează cu 62% mai mult. De exemplu, un drum de 30 de minute fără trafic va dura cu aproximativ 19 minute mai mult când nivelul de congestie este de 62%.
În Bogota, (Colombia), traficul a crescut cu numai două procente în 2021 față de 2020. Cu toate astea, oamenii tot petrec 126 de ore pe drum. Topul este completat de Mumbai (India), al optulea cel mai populat oraș din lume, cu o populație de 20 de milioane de oameni. Orașul are o congestie a traficului de 53%, neschimbată din anul pandemiei, dar mai mică cu 12% față de 2019. Oamenii petrec în jur de 121 de ore în trafic, adică mai mult de cinci zile pe an.
115 ore în trafic, pe drumurile din București, în fiecare an
Bucureștiul stă cel puțin la fel de rău ca orașele de pe primele trei locuri. Capitala a urcat rapid în topul global al congestiei din 2019 până acum, de pe locul al 14-lea pe locul al patrulea, conform indexului TomTom.
Datele arată că bucureștenii petrec într-un an, în trafic, 115 ore. Adică aproape cinci zile de mers bară la bară. Cu un nivel al congestiei de trafic de 50%, pentru șoferi, dar și pentru călătorii STB, a ajuns să fie un chin să circule la suprafață prin București.
La orele de vârf, timpul petrecut în trafic este aproape dublu.
Clasamentul GoShorty este completat de alte două orașe din India, Bengaluru și New Delhi, cu 110 ore petrecute anual în trafic de șoferi și Lodz (Polonia) cu 103 și un nivel de congestie de 45%. Urmează Tel Aviv (Israel), Tokyo (Japonia) și Manila (Filipine), în care oamenii petrec în jur de patru zile anual circulând bară la bară.
La capătul opus se află Geneva (Elveția) și Sofia (Bulgaria), cu un nivel de congestie de 30% și mai puțin de 70 de ore petrecute în trafic – aproximativ trei zile.
Măsuri pentru decongestionarea orașelor
Carantinele stricte impuse când întreaga lume a fost lovită de coronavirus au contribuit simțitor la îmbunătățirea calității aerului, au arătat mai multe studii făcute în ultimii ani. Principalele state lovite de pandemie în 2020, precum Italia, Franța și Spania, au înregistrat nivelul de poluare mult sub cele obișnuite.
Pentru a reduce poluarea, dar și pentru a reduce traficul, autoritățile din marile metropole au încetat să mai ia măsuri raportându-se la traficul auto, ci mai degrabă la pietoni. Astfel de măsuri sunt, de exemplu, taxarea intrării în centru, parcări plătite, parcări de tip park&ride, dezvoltarea de piste de biciclete.
Campioană la astfel de măsuri este Italia, potrivit GoShorty. Are 253 de zone în care accesul este restricționat pentru autovehiculele sub Euro 3, care sunt cele mai poluante, sau este limitat pentru anumite ore.
Germania are 82 de zone cu trafic restricționat. Dezvoltarea acestor măsuri a început încă din 2008, fiind prima dată implementate în Berlin, Hanover și Stuttgart.
O „vinietă Oxigen” reinterpretată
Măsuri asemănătoare bazate pe tranziția către o infrastructură sustenabilă au fost luate și în orașe din SUA, precum San Francisco sau New York, care taxează intrarea mașinilor de orice fel în centru și parcările. Multe orașe europene urmează un model asemănător al interdicției în centru sau al taxării vehiculelor poluante.
Bucureștiul, deși are promisă o „revoluție a traficului” de pe vremea fostului primar Gabriela Firea, face pași, dar mici.
De la jumătatea lunii august, a intrat în vigoare un nou regulament al parcărilor. Locurile gestionate de Primăria Capitalei nu mai sunt gratuite. În funcție de zonă, șoferii trebuie să plătească între 2,5 și 10 lei pe oră.
În discuție a revenit, de asemenea, o veche idee propusă de administrația precedentă a orașului. Inițiat de consilierii USR, PNL și PMP, proiectul taxei de poluare prevede taxe ce variază între 20 de lei pe zi și 5.500 de lei pe an pentru conducătorii de vehicule non-Euro, Euro 1 și Euro 2. Primarul Nicușor Dan a spus că nu susține acest proiect.
În urmă cu doi ani, inițiativa aproape identică a Gabrielei Firea, vinieta Oxigen, a fost anulată după protestele bucureștenilor.