ComenteazăInfractorii cibernetici fac averi uriaşe din faptele pe care le comit online. Cu banii obținuți din , cumpără bunuri în viaţa reală, case, maşini de lux, terenuri sau opere de artă
Lupta cu hackerii, misiune grea
20 de specialiști din România, dar şi din alte ţări lucrează din București la proiecte mari care ţin de protejarea oamenilor de pericolele de pe internet. Au la dispoziţie un buget de 24 de milioane de euro. Oficiul Consiliului Europei în domeniul criminalității informatice a fost deschis în 2014, dar a preferat să desfășoare o activitate discretă. Zilele trecute a fost organizată prima întâlnire cu jurnaliștii, chiar la sediul acestei divizii. Toate operațiunile sunt coordonate de un român, Virgil Spiridon. A fost şeful Direcție de Combatere a Criminalității Organizate şi adjunct al șefului Poliției Române. Spune că România are experiența necesară pentru a-i ajuta şi pe alții să lupte cu infractorii cibernetici. Trage un semnal de alarmă legat de țara noastră. Viteza bună a internetului dă posibilitatea ca România să fie o platformă pentru a lansa atacuri.
“Infractorii cibernetici profită de viteza internetului, de infrastructura de aici. Ei închiriază servere şi generează atacuri cu viruși. Uneori, atunci când verifici, observi că aceste atacuri vin din România, dar nu este așa. Ar trebui să verifici serverul, să vezi cine l-a închiriat, de unde este administrat şi controlat “, spune Virgil Spiridon, directorul de operațiuni al Oficiului pentru combaterea criminalității informatice.
Specialistul mai adaugă că identificarea autorilor poate să fie o misiune grea: “ Sunt câteva lucruri de care poți tine cont într-o investigație. Prima ar fi legată de metoda de plată. Trebuie să plătească pentru server, dar pot să folosească moneda virtuală sau carduri de credit compromise pentru a rămâne anonimi. Ţine şi de infractori, cât de buni sunt în a-și ascunde urmele”.
O parte din echipa Oficiului pentru combaterea criminalității informatice a Consiliului Europei
Specialiștii centrului de la București nu au voie să facă investigații, ci doar să asiste autoritățile. Infractorii cibernetici fac averi uriaşe din faptele pe care le comit online. Cu banii câştigaţi, cumpără bunuri în viaţa reală, case, maşini de lux, terenuri sau opere de artă. Experţii au început un proiect în Albania, Bosnia şi Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Turcia şi Kosovo, prin care încearcă să descopere averile acestor suspecți şi să le confiște.
“ Există pe piaţă mai mult de 600 de monede virtuale. Cea mai cunoscută, cel puţin în ultimii doi ani şi pe piaţa neagră, este bitcoinul. Aceasta nu mai este o monedă anonimă, ci pseudo-anonimă pentru că există multe locuri în care poate fi schimbată moneda bitcoin. În unele ţări este reglementată şi intră sub incidența legilor de combatere a spălării banilor “, spune unul dintre experții centrului.
O monedă bitcon valorează aproape 7.000 de dolari, a ajuns la un maxim istoric după ce tot mai multă lume a început să folosească în tranzacții monede virtuale, chiar şi marile companii.
Negocieri dure cu marile reţele de socializare
Alexander Seger, șeful diviziei de combatere a criminalității cibernetice din cadrul Consiliului Europei, spune că autoritățile întâmpină dificultăți în a-şi face meseria atunci când trebuie să prindă un criminal cibernetic.
“ Dacă vrei să afli cine este persoana care a stabilit contul, trebuie să mergi la Facebook în Irlanda. Dacă vrei conținutul acelui cont, trebuie ca autoritățile din România să trimită o cerere de asistență judiciară în Statele Unite. (…) Să vă mai dau un exemplu. Facebook are 144 de servere în nordul Suediei, în Lulea. Procurorii şi polițiștii din Lulea pot să vadă serverele din birourile lor, dar trebuie să treacă prin aceleași proceduri dacă vor să afle informații despre utilizator, de unde a fost creat contul sau de unde s-a „logat” ultima oară, pentru a determina locația. Şi ei trebuie să meargă la Facebook în Irlanda, iar dacă vor conținutul contului, trebuie să ceară asta la Facebook în Statelor Unite“, explică Alexander Seger.
Expertul Consiliului Europei anunță că vor începe negocieri dure pe această temă.
“Am început să lucrăm la un protocol. O parte din acesta o să fie despre soluții convenționale, cum să facem cooperarea între state mai bună, reguli particulare pentru situații de urgență, dacă cineva este răpit, să putem obține datele imediat. Dacă un copil este abuzat, să avem o comunicare a datelor rapidă ”, mai spune şeful diviziei de combatere a criminalității cibernetice din cadrul Consiliului Europei.
Alexander Seger, șeful diviziei de combatere a criminalității cibernetice
Consiliul Europei ar putea lua o decizie până la sfârşitul anului 2019, an în care România va deține, pentru şase luni, președinția Uniunii Europene. Subiectul este considerat un cartof fierbinte pentru există o linie fină între accesul autorităților la conturile de pe reţele de socializare şi protejarea dreptului la viaţă privată.
CITEŞTE ŞI:
Studente musulmane, date afară de la curs: ,,Eu nu pun icoane și cădelnițe pe catedră”
VIDEO&DOCUMENTE | Zeci de milioane de euro pentru deszăpezirea a două județe, câtorva tronsoane de drumuri și a unei bucăți din A2. Cât plătește CJ Teleorman