„Bucureştiul este oraşul cu cel mai mare risc seismic din ţară!”. Câte clădiri cu risc seismic I sunt acum în Capitală? LISTA A FOST ACTUALIZATĂ

Primarul General al Capitalei a precizat că a organizat conferinţa de presă pentru a explica situaţia reală a Bucureştiului în caz de cutremur şi responsabilităţile fiecăruia fără însă a creea panică. „Este unanim recunoscut de specialişti că Bucureştiul este a zecea capitală la nivel mondial în termeni de risc seismic. Capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa. Bucureştiul este oraşul cu cel mai înalt risc seismic din ţară „, a spus ediul Capitalei
Iată declarațiile lui Sorin Oprescu:
– Nu este niciun semnal de alarmă major
– Nu vreau altceva decât să explic despre responsabilităţile fiecăruia, fără a alarma.
– Un cutremur loveşte fără avertisment lasând în urmă un haos şi un dezastru. Ca primar general am înţeles gravitatea problemei.
– Este unanim recunoscut de specialişti că Bucureştiul este a 10 capitală la nivel mondial în termeni de risc seismic. Capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa.
– Bucureştiul este oraşul cu cel mai înalt risc seismic din ţară. Motivele: condiţiile de teren din zonele de est, sud şi centrul capitalei caracterizate prin teren argilos, inexistenta şi incoerenţa normelor de proiectare, poziţia geografică a Bucureştiului, la distanţă relativ mică de epicentrul Vrancea.
– Înainte de 1940 activitatea seismică nu era luată în calcul. Cutremurul din 1940 a făcut să apară prima reglementare  seismică.
– După 1977 s-au introdus codurile americane şi implementarea lor în normele de la Bucureşti.
– În 1992 a început armonizarea cu cerinţele de de proiectare antiseismică în normele europene
– Abia în 2006 se utilizează normele europene de proiectare a structurilor de rezistenţă la cutremur.
– Nu doar magnitudinea contează ci şi vulnerabilitatea solului pe care este construcţia
– Sunt imprtante perioada de construcţie a clădirii, normele de execuţie, regimul de înălţime, etc
– Majoritatea specialiştilor consideră că cele mai vulnerabile clădiri sunt cele construite înainte de introducerea  normelor de proiectare îmbunătăţite privind seismele, în 1978
– 186 de clădiri se înscriu la risc seismic I, 85 au peste 5 etaje, 46 au peste 8 etaje, 59 de clădiri au sub 4 etaje. Majoritatea acestora sunt în 3 sectoare 1, 2 şi 3
– Poate înţeleg şi primarii că este mai importantă consolidarea clădirilor decât reabilitarea.
– Trebuie să atragem atenţia asupra faptului ca în afara zonei centrale a capitalei, există un număr important de clădiri neprotejate de risc seismic
– Protecţia civilă nu mai este un nume scris pe o foaie. Se colaborează cu studentii şi cadrele didactice. Am trecut la informarea populaţiei.
– Activităţi pentru asigurarea supravieţuirii în cazuri de urgenţă. Primăria a dotat clădirile încadrate în categoria de risc seismic I cu truse de urgenţă. Ne-au luat peste picior.
– Plecând de la necesitatea de a dispune de spaţii de cazare, primăria a semnat cu inspectoratele şcolare un protocol de colaborare pentru a dispune de săli de sport. 12 săli de sport sunt dotate pentru camparea a 4500 de sinistraţi.
– 12 şcoli au fost dotate cu cele necesare post seism
– Vom săpa puţuri de mare adâncine pentru a asigura surse independente de apă
– Arena Naţională a fost utilată şi dotată cu materiale necesare supravieţuirii pentru peste 25.000 de oameni.
– Sunt clădiri cărora specialiştii le-au pus bulină şi mi-au spus că mă costa de două ori mai mult să le consolidăm. Trebuie dărâmate şi construit altceva în loc. Ce să le explici oamenilor!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro