„Dacă ne încredem în propriile forțe, vom putea pune capăt dictaturii comuniste. Dacă suntem suficient de determinați, atunci putem obliga partidul de conducere să organizeze alegeri libere”. Este un fragment din discursul lui Viktor Orban din anul 1989, an care a descătușat Europa de Est de comunism.
Ungaria nu a avut o revoluție cu vărsare de sânge, ci o negociere pentru retragerea trupelor sovietice, care s-a și întâmplat în 1991.
Tânărul premier de 35 de ani
Alături de alți tineri revoluționari, Viktor Orban era o promisiune pentru democrația pe care Europa de Est a îmbrățișat-o cu disperare. Ungurii formau o societate mai dezvoltată decât a noastră și, până și în comunism, mai solidară și cu tente democratice. Nu doar economia lor era superioară României, ci și spiritul comunitar.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/07/budapesta-gay-pride-16-1024x598.jpg)
Bursier al Fundației Soros pentru studii de filosofie politică la Universitatea Oxford și mai apoi fondatorul partidului anticomunist Fidesz (Federația Tinerilor Democrați), Orban avea să devină în 1998, la 35 de ani, cel mai tânăr premier al Ungariei.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
Îl contestă copiii foștilor săi camarazi de speranță
Copiii celor pe care i-a inspirat și convins acum trei decenii cu discursul său despre democrație i-au scandat azi numele lui Orban, dar ca să-l conteste. Revoluția pe care vor s-o facă acești copii născuți în democrație are sclipici, culorile curcubeului, tocuri de 11 cm și o forță nebună.
Hegel spunea că după ce momentul trece și eroii își vor fi îndeplinit misiunea, istoria îi aruncă asemenea unor carcase goale. Este și verdictul pe care și-l doresc cei de 20 de ani azi care fac revoluția LGBT.
Dar, spun ei, nu pentru că au ceva cu Orban, ci pentru că el are ceva cu libertatea.
„Libertatea” a participat la Gay Pride și vă prezintă atmosfera acestei zile și un scurt istoric al drepturilor LGBT în Ungaria, țară care până la venirea la putere a actualului premier discuta intens despre legalizarea adopțiilor pentru persoanele gay.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/07/budapesta-gay-pride-4-1024x683.jpg)
Tema minorităților sexuale este una care strânge atâtea contraste sociale încât organizatorii Gay Pride o văd ca pe o oglindă a societății. Și oglinda a fost pașnică sâmbătă, autoritățile și-au făcut și ele treaba. Dar conflictul mocnește pe riftul societății est-europene, de la Praga la Budapesta și de la Varșovia la București. Și nu e doar o polarizare estică, se simte în toată lumea.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
O carte cu Albă ca Zăpada lesbiană
Cu Orban o stea în devenire și-a construit Ungaria democrația care era pe un trend ascendent în recunoașterea drepturilor minorităților sexuale.
În 2017 se discuta aprins despre dreptul de adopție pentru cuplurile de același sex. La doar trei ani, în 2020, guvernul decide că doar cuplurile căsătorite formate dintr-un bărbat și o femeie pot să adopte.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/07/20210724160242img7909-1024x683.jpg)
Tot prim-ministrul Orban, fostul lider liberal, a introdus anul acesta și o lege prin care sunt interzise în spațiul public, în școli și în presă, persoanele gay și discuțiile despre identitatea de gen. Discuțiile s-au aprins din toamna anului trecut când a apărut în librării o carte pentru copii cu altfel de personaje: Cenușăreasa de etnie romă, Albă ca Zăpada lesbiană și un ren care nu se putea decide cărui gen aparține.
„Convertirea la gay”
S-a încercat retragerea ei de pe piață prin petiții, dar au sfârșit prin a-i crește tirajul. Societatea din Ungaria a fost divizată de dezbaterea acerbă stârnită. „Practic au ajutat vânzările făcând ca acea carte să pară cel mai îngrozitor lucru care se putea întâmpla. Când le-a venit guvernanților ideea cu acea lege care a și trecut, atunci am vândut și ultimele exemplare pe care le mai aveam”, povestește Lili, o tânără de 23 de ani, vânzătoare la una dintre puținele librării din Budapesta care au acceptat să vândă cartea.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_63ff26b6b598b5617b0e437fd354840b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/07/lili-budapesta-img7741-1024x683.jpg)
Lili vorbește o engleză perfectă, cu o voce somnoroasă, în ton cu atmosfera de secol XIX a cafenelei Massolit, cu mobilă din lemn masiv și miros de carte veche. Din 2012 vine în cafenea. E foarte fericită că azi este angajata unei librării cu personalitate.
N-am avut în școală nicio discuție despre orientarea sexuală și cred că majoritatea homofobilor nu au educație, nu înțeleg și de asta urăsc. Educația e importantă.
Lili:
Ea crede că frica de convertire este firească, dar că, prin educație, ea va dispărea, pentru că „a fi convertit la gay” e doar un mit populist. „Nimeni nu devine gay dacă doar îi prezinți o idee. Cred că țările mici rămân homofobe pentru că nu au educație sexuală”, spune fata care în ziua cu Pride și-a machiat un ochi albastru și altul roz, iar la cozi și-a lipit inimioare mici, argintii.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/07/img7754-1024x683.jpg)
„Ungaria a fost mereu homofobă ca întreg și asta fiindcă generațiile mai mari nici nu încearcă măcar să ne înțeleagă. Simt însă că adolescenții au chiar mai multă energie să lupte și să-și apere ideile”, încheiem mica revoluție a ideilor la un cappuccino pe care Lili ni l-a făcut cu mâini stângace, fiindcă a dormit doar trei ore. Budapesta e recunoscută pentru petrecerile ei care adunau anual, înainte de pandemie, 4 milioane de turiști.
De cealaltă parte, premierul Orban consideră că UE a ajuns la stadiul unui veritabil imperiu punitiv, care nesocotește popoarele. Și administrația de la Bruxelles, cum o numește el disprețuitor, nesocotește dorința țărilor de a nu le fi băgate pe gât concepții străine spiritului lor. Iar votul din Ungaria îl susține.
Discurs împotriva „hetero-moraliștilor”
- „Credem că toți sunt egali.”
- „Încearcă să ne reducă la tăcere, dar asta nu se va întâmpla.”
- „Sunt aici din solidaritate.”
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/07/budapesta-gay-pride-1-1-1024x683.jpg)
Adolescenți cu o cauză și steaguri în culorile curcubeului s-au adunat de la prânz în Piața Madách, de unde a pornit marșul gay. Doi copii de trei-patru ani se răcoresc în fântânile țâșnitoare.
Statuia împărătesei Austriei, Sisi, primește pe braț încă o umbrelă-curcubeu, pe lângă cea cioplită în bronz. Mai multe pensionare întind un banner cu imaginea unui motan care spune: „Libertatea e mai bună decât tonul”.
Alții plimbă prin piață inimioare cu mesajul „Dragă, fii tu însăți!” Muzica de club face două fete să se agațe de după umeri și să se legene în soare.
Cu un microfon în mână apare Vladimir Luxuria, primul transgender ales parlamentar european – din partea Italiei – în 2006. Cu cravata ei colorată se plimbă prin mulțime și împarte zâmbete și politețuri.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/07/budapesta-gay-pride-15-1-1024x643.jpg)
Cazul József Szájer, readus în discuție
Puțin mai pe seară avea să devină cea mai aclamată vorbitoare de la paradă, cu discursul ei adresat direct lui Viktor Orban. „Domnule Orban, noi n-avem nimic de-a face cu ipocrizia, cu viețile duble ale celor care se dau hetero-moraliști în timpul zilei și când se lasă noaptea, se duc la orgii gay și petreceri cu droguri, în plină pandemie”, a strigat Vladimir Luxuria la microfon și apoi a savurat aplauze și strigăte îndelungate.
Făcea referire la europarlamentarul maghiar József Szájer, prins în pandemie la orgii gay în Bruxelles. El fusese unul dintre artizanii modificării constituționale a definiției familiei ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie.
Luxuria a mai spus și că școlile „sunt locul potrivit nu doar pentru predarea geografiei și matematicii, ci și locul în care se previne bullyingul, abuzul și discriminarea sexuală.”
I-a urmat pe scenă primarul Budapestei, cel care în fiecare an decide arborarea steagului gay la primărie și care și-a ținut discursul cu mâna pe inimă. „Suntem cu toții mândri și liberi. Să facem Ungaria să fie din nou mândră și liberă!”, a spus Gergely Karácsony în maghiară. Un adolescent zâmbitor, plin de sclipici de la toate îmbrățișările zilei, mi-a tradus îndemnul primarului, completat de un cuplu la 50 de ani.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/07/primar-budapesta-1024x688.jpg)
Suntem pe același palier al conservatorismului cu Ungaria
Activiștii cred însă că politicienii polarizează societatea în ceea ce privește discuția despre minoritățile sexuale. „Nu cred că stăm atât de rău la mentalitate în Ungaria. Cred că mai degrabă politicul încearcă să crească ura. Am mai văzut și cu discuțiile despre migrație, au început să vorbească despre asta, au încercat să genereze ură și cumva au și reușit”, a spus Tamás Házi, activist la Hatter Society.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/07/img8367-1024x683.jpg)
Sondajele spun că doar 3 din 10 persoane gay din Ungaria se simt confortabili să fie deschise cu privire la sexualitatea lor.
În plus, doar 33% dintre maghiari cred că ar trebui recunoscute căsătoriile între persoanele de același sex. În România, procentul celor deschiși la idee este de 29%.
Recent, România a fost singura țară UE în care nici un europarlamentar al celor două mari grupuri dominante ale PE nu a votat rezoluția dedicată avansului drepturilor femeilor.
Și extrema dreaptă, și susținătorii LGBT au strigat „Ungaria”
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/07/budapesta-anti-gay-2-1024x683.jpg)
Prezența la parada de sâmbătă a fost peste așteptări: 30 de mii de oameni au participat la marșul gay din Budapesta.
La intrarea pe podul Libertății s-au trezit huiduiți de aproximativ 200 de contramanifestanți de extremă dreapta, care îi așteptau cu o portavoce, strânși într-un țarc al jandarmeriei. „Hetero-sexual! Hetero-sexual!” și „Opriți ce faceți!” le-au strigat și au primit în schimb doar chiote de bucurie, steaguri colorate fluturând și câteva degete mijlocii îndreptate spre ei.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/07/budapesta-anti-gay-3-1024x683.jpg)
Când purtătorii de pancarte „Stop LGBT” au început să strige „Ungaria”, miile de susținători gay le-au urmat exemplul. O armonie neașteptată. Aceeași țară, metode diferite. Cum măsori patriotismul în timpurile dezbinării, aceasta e una dintre întrebările-cheie ale istoriei.
Protestul s-a încheiat cu o petrecere prelungită în parcul Budapesta. Dar până la apusul soarelui, în Civil Village (satul civil), mai multe organizații și-au adus corturile și au organizat ateliere pentru copii și tineri.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/07/img8391-1024x683.jpg)
La cortul asociației „Educatori pentru LGBTQIA și Copii”, profesoara Sari Szanto ajută o fetiță cu cârlionți să decupeze reviste vechi și să facă un colaj. „Sunt o simplă profesoară de arte și dacă sunt întrebată ceva de către copii, le răspund. Sunt onestă și chiar dacă întrebările sunt despre gen sau sex, le răspund onest și adaptat ca acel copil să înțeleagă la nivelul lui de înțelegere. Eu lucrez cu adolescenți și m-au întrebat, de exemplu, cine este partenera mea”, spune tânăra.
„Este despre a-i face pe oameni să le fie teamă, asta reușește Guvernul”
Cunoaște România, are o prietenă la Craiova și știe și că problemele legate de minoritățile sexuale sunt aproape la indigo în cele două țări.
O îngrijorează legea care interzice discuțiile despre gen în școală. România a scăpat ca prin urechile acului anul trecut când Curtea a declarat neconstituțională legea care interzicea studiile de gen în școli și universități.
Ungaria urmează să treacă printr-un referendum pentru asta. „Nu cred că poliția va apărea în sala mea de clasă, nu e vorba despre asta. Cred că este despre a-i face pe oameni să le fie teamă, asta reușește Guvernul. Suntem un grup de profesori care am decis că nu ne va fi teamă”, mai spune Sari. Vrea ca profesorii și părinții din țara ei, dar și din România să știe că cei mici „au nevoie de ajutor pentru a înțelege lumea din jurul lor”. Și ajutorul poate veni de la psihologi și specialiști în drepturile omului. Restul sunt jocuri ale celor aleși, crede profesoara.
:contrast(8):quality(75)/https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/870x0/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/07/img7792.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d985a3d6794e4a3ce8f1da01ff7560f6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_225eb59a6fa1a0b7d6084495540247fa.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_0186c838f1c67770f7670ca270f5ffa5.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d86ddd44adb0c87e0b68f299fae3507.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5f189f5cccbce731d19fbad6e8566289.jpg)