Irlanda a propus o reducere cu 140 de miliarde de euro din bugetul UE 2028-2034 pentru a evita un blocaj politic
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Irlanda, țara care asigură în prezent președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a avansat o nouă propunere privind cadrul financiar multianual al blocului comunitar pentru perioada 2028-2034. Planul lansat de Dublin încearcă să spargă blocajul dintre statele membre și preconizează o reducere de aproximativ 140 de miliarde de euro (8%) față de propunerea inițială formulată de Comisia Europeană, care se apropie de suma totală de 2.000 de miliarde de euro.
Un acord este așteptat până de Crăciun pentru evitarea negocierilor în 2027
Decizia vine în contextul unor profunde divergențe între capitalele europene. Pe de o parte, Germania și grupul statelor numite „frugale” solicită diminuări consistente ale cheltuielilor, iar pe de altă parte, țări precum Franța sau cele din Europa de Est pledează pentru păstrarea resurselor necesare fermierilor și investițiilor de dezvoltare.
Liderii celor 27 de state membre se vor reuni la Bruxelles săptămâna viitoare pentru a discuta noul document de lucru. Obiectivul oficialilor europeni este obținerea unui acord până la Crăciun. Graba are o miză politică uriașă: Bruxelles-ul dorește să evite prelungirea negocierilor în 2027, un an electoral complicat în care eventualele victorii ale partidelor eurosceptice în Franța sau în alte țări ar putea îngreuna definitiv adoptarea bugetului.
Bătălia dintre „frugali” și susținătorii coeziunii
Tabăra celor care cer austeritate la nivel european este condusă de Germania. Alături de Berlin se află Austria, Danemarca, Finlanda, Olanda și Suedia. Aceste state membre argumentează că, într-o perioadă în care guvernele naționale sunt obligate să aplice măsuri severe de consolidare fiscală, o creștere substanțială a bugetului comunitar nu este justificată. Cancelarul german Friedrich Merz se confruntă, la rândul său, cu o presiune politică internă considerabilă din cauza ascensiunii formațiunilor de extremă dreapta.
În replică, o alianță formată din 17 țări din sudul, centrul și estul Europei, cunoscută sub numele de „Prietenii Coeziunii”, insistă asupra protejării fondurilor destinate agriculturii și dezvoltării regionale. Franța, a doua mare economie a blocului, susține că Uniunea are nevoie de resurse financiare solide pentru a proteja fermierii și pentru a sprijini companiile europene în competiția globală cu Statele Unite și China.
Chiar dacă proiectul revizuit de Irlandei scade anvelopa financiară globală la aproximativ 1,6 trilioane de euro, valoarea rămâne superioră precedentului exercițiu bugetar, care s-a cifrat la aproximativ 1,2 trilioane de euro.
Unde se propun cele mai mari reduceri în bugetul UE
Propunerea elaborată de diplomatia de la Dublin încearcă să protejeze capitolele considerate extrem de sensibile din punct de vedere politic:
- Asistența internațională: Este domeniul cel mai dur afectat, fiind propusă o reducere de 17% față de intențiile inițiale ale Comisiei.
- Competitivitatea economică: Fondurile alocate pentru stimularea inovației și a industriei ar urma să scadă cu 13%.
- Administrația UE: Cheltuielile pentru funcționarea aparatului birocratic de la Bruxelles ar înregistra o diminuare de 12%.
- Agricultura și Dezvoltarea Regională: Reducerile propuse sunt minimale, de numai 3%, pentru a nu destabiliza sectorul agricol și proiectele de infrastructură din statele beneficiare.
Reacțiile inițiale de după publicarea draftului arată însă că negocierile vor fi extrem de dure. Ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, a declarat că volumul total propus rămâne nesustenabil și că propunerea este departe de un consens. De asemenea, eurodeputații au transmis că proiectul reduce exagerat resursele și nu poate reprezenta o bază finală de negociere.
Soluția noilor taxe europene
Pentru a acoperi diferențele de finanțare fără a pune presiune pe contribuțiile directe ale statelor membre, Comisia Europeană mizează pe venituri proprii noi. Printre variantele aflate în discuție se numără introducerea unor taxe pe corporațiile mari, aplicarea unor taxe pe deșeurile electronice și majorarea accizelor la tutun.
La rândul său, Parlamentul European solicită extinderea acestor măsuri prin impozitarea giganților din sectorul digital și a companiilor din domeniul jocurilor de noroc online. Conform estimărilor incluse în propunerea irlandeză, un astfel de pachet de taxe ar putea aduce la bugetul european aproximativ 55 de miliarde de euro anual.
