Bugetul personal, la fel de important precum cel național. Câțiva pași ca să ai bani în buzunar dacă următorul salariu nu mai vine

Ziarul Libertatea publică începând de astăzi o serie de articole pe tema educației financiare parte din proiectul „Școala de bani” – o secțiune publicistică având ca temă educația financiară, finanțată de BCR, dar cu un conținut editorial independent. Aici veți putea citi, printre altele, sfaturi utile și informații despre cum să vă gestionați bugetul personal, soluții de economisire și despre cum puteți să luați cele mai bune decizii în ceea ce privește veniturile și cheltuielile personale.

Articolele sunt semnate de Lucian Davidescu, unul dintre cei mai apreciați jurnaliști din presa economică a ultimilor ani. Davidescu a fost de-a lungul timpul editor coordonator la ziarele Cotidianul, Evenimentul Zilei, România liberă și Business Standard. În prezent, Lucian Davidescu este editor coordonator al site-ului România curată.

Ce mai aveai în buzunar sau în cont în ziua ultimului salariu? Dacă răspunsul este nimic sau aproape nimic, atunci ești în aceeași situație ca trei din fiecare cinci români, potrivit unor sondaje care ne pun pe primul loc în topul european al națiunilor cele mai vulnerabile financiar. Iar de când cu problemele economice generate de pandemia Covid-19, lucrurile n-au putut decât să se agraveze.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

Sute de mii de români au avut parte în primăvară de scăderi severe ale veniturilor, adesea până la zero, ca urmare a închiderii unor afaceri din cauza măsurilor împotriva pandemiei.

Pentru cei mai mulți, lucrurile au continuat să rămână la nivelul cunoscut, iar acum politicienii nu îndrăznesc să mai ia măsuri care să afecteze economia. Asta nu înseamnă însă că necazurile s-au terminat. Chiar și dacă lucrurile vor deveni la normal în curând, unda de șoc s-a produs și va continua să își facă efectele și la anul.

Cheltuielile din oraș, economisite

În contabilitatea firmelor și în bugetul de stat rănile se văd deja. Dacă pentru anul 2020, de bine de rău, se mai găsesc bani, de la anul toată lumea se uită de unde poate tăia.

Unii poate au reușit să se folosească de lockdown pentru a pune de-o parte măcar banii pe care îi cheltuiau cu ieșirile în oraș. Pentru și mai mulți însă, aceste „economii” n-au reușit să acopere pierderile de venituri, mai ales dacă erau beneficiarii unor astfel de cheltuieli: angajați și antreprenori din comerț, servicii sau horeca.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

De la anul, aproape nimeni nu este scutit de posibile pierderi de venituri. Multă lume poate a uitat, dar în 2009, anul dinaintea tăierii salariilor la stat cu 25%, bugetarii fuseseră trimiși acasă două săptămâni, în concediu fără plată. Deci apare, și mai presantă, întrebarea: cum fac să fiu pregătit pentru o astfel de situație?

Economisește ca un german!

Spre capătul opus al topului securității financiare de care vorbeam mai devreme se află germanii, cărora le este foarte greu să NU economisească, chiar și în cele mai dificile perioade. N-a fost chiar mereu așa: comportamentul a fost impus prin pârghii politice în secolul al XIX-lea, odată cu industrializarea, ca alternativă la atitudinea socială a muncitorilor din Franța vecină. Aceștia, deîndată ce se confruntau cu probleme financiare fără să aibă rezerve, se revoltau. În timp, ceea ce la început era doar inginerie socială, a devenit în Germania un comportament acceptat și asimilat de generațiile de după cu titlu de mândrie și virtute.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Primul lucru pe care îl face un german pentru pune niște bani deoparte este să nu plătească pentru lucruri pe care le poate face și singur – fie că este vorba de gătit fie de vreo mică reparație prin casă – chiar dacă asta îi ia câteva zile. În al doilea rând, să nu înlocuiască lucruri care încă funcționează, chiar dacă sunt „uzate moral”. Nu în cele din urmă, o altă strategie este să caute chiar și cele mai banale ocazii de investiție pasivă, de exemplu să își facă abonament pentru transportul public în loc să cumpere în fiecare zi bilete.

Încearcă să pui deoparte 20% din venituri

Principiile comportamentului financiar prudent spun că ar trebui să punem de-o parte măcar 20% din venituri și să avem în conturi bani pentru cel puțin trei luni fără încasări.

Ușor de zis, greu de făcut – nu-i așa?

Cel mai greu este de fapt începutul. Aproape oricine și-a propus să strângă ceva bani doar pentru ca la sfârșitul primei luni să fie dezamăgit de rezultat iar apoi să renunțe cu totul.

Iată însă mai jos o strategie prin care să puteți depăși acest obstacol psihologic.

Ne propunem ca la sfârșitul unui singur an să avem ca rezervă două salarii, adică bani destui de rezistat la limită timp de trei luni.

În primul rând, e bine să ne fie foarte clar ce înseamnă economii, pentru că destul de mulți cred că au o oarecare rezervă de bani când de fapt ei urmează să se ducă deîndată pe facturi și datorii ajunse deja la scadență sau pe cumpărături mai scumpe aflate deja în plan.

Așadar, economiile sunt banii de care nu ne-am atins până în ziua de salariu după ce am plătit toate datoriile, ratele la bancă, facturile și care nu urmează să fie cheltuiți vreodată pentru treburi curente: concedii, cadouri, electronice și electrocasnice etc.

Din momentul în care toți acești bani sunt puși într-un sertar separat, abia mai departe încep economiile adevărate.

Cât pui deoparte zilnic la un venit net de 3.000 de lei pe lună

Cea mai complicată este prima lună: încă nu știm foarte clar pe ce se duc banii și orice surplus merge deîndată să acopere o datorie sau o dorință mai veche. „Inamicul” principal este lipsa de disciplină.

Strategia care s-a dovedit de succes pentru destul de mulți oameni aflați în situația asta este schimbarea perspectivei:

Mai întâi, împarte economisirea pe zile! Ia venitul lunar, împarte-l la 5 pentru a afla cât îți propui să economisești apoi din nou la 30 ca să afli cât înseamnă asta într-o singură zi. Astfel, unui venit de 3000 de lei pe lună, destul de comun în România, îi corespunde o economisire zilnică de 20 de lei.

Pune-i în fiecare dimineață în „pușculiță”. Poate să fie o pușculiță la propriu, din cele de care aveam în copilărie, sau poate fi un transfer online din contul curent în contul de economii care până acum a stat gol sau orice altă metodă prin care să ne fie clar că banii nu mai sunt de cheltuit ci de păstrat.

Renunță, în acea zi, la cea mai puțin utilă cheltuială de valoare cel puțin egală. Dacă nu-i nici una complet inutilă, măcar amână cumpărarea pentru a doua zi. Când se vor strânge mai multe, s-ar putea să constați că de fapt nu erau chiar așa utile. Pentru cei care fumează și reușesc, măcar cu ocazia asta, să diminueze consumul sau să renunțe, beneficiul este dublu.

Pasul pentru lunile următoare: pui din prima 20% din salariu în pușculiță sau în cont

La sfârșitul primei luni, dacă totul a mers bine, ar trebui să ai în cont 600 de lei (sau orice altă sumă care înseamnă 20% din salariu), plus o atitudine ușor schimbată față de propriile cheltuieli și mult mai mult entuziasm în a economisi.

Este timpul pentru adaptarea strategiei din mers. Gata cu „pușculița” zilnică! Chiar în ziua de salariu, o cincime poate să meargă direct acolo. Dacă nu intervine vreo urgență majoră, următoarele 4-5 luni ar trebui să fie cele mai ușoare – vom fi motivați de ținta apetisantă de-a avea salariul de luna trecută neatins în ziua salariului de luna asta.

Până la finalul primei jumătăți de an, odată atins acest prag, felicitări! Ai bani în buzunar și moralul mult mai sus.

Cum să nu ”arzi” economiile: fă-ți un cadou de o lună

Însă greul începe din nou. A fost un efort mare, cu privațiuni, și cu restanțe care s-au adunat. Unele lucruri intră inevitabil în bugetul anual de familie. Unele cheltuieli amânate vin din urmă. Tentația de a cheltui economiile strânse cu trudă este uriașă.

Trage aer în piept!

Apoi reîncepe după metoda din prima lună: „pușculița”. Pentru că este nevoie de încă o ajustare a minții și a comportamentului financiar pentru ce urmează. Dacă și această lună este un succes, mai departe lucrurile vor continua să meargă ușor.

Motivația de data asta este chiar mai mare. Nu doar cele două salarii strânse la sfârșit de an, dar și, în caz că totul merge după calendar, bine-meritata lună de „trișat”.

Două salarii economisite pot fi de ajuns, la limită, pentru a rezista trei luni fără venituri. Al treilea salariu pus de-o parte va fi excelent, dar de acum ar trebui să fie destul de ușor să-ți faci strategia mai departe.

foto: 123rf.com

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro