- În 2001, industria IT din România avea 13.691 de angajaţi. Astăzi are în jur de 100.000, iar România este supranumită “Sillicon Valley” al Europei, în presa internaţională.
- Scutirea impozitului pe venit pentru IT-işti este una dintre cele mai vechi facilităţi fiscale din România. Măsura a fost introdusă în 2001, de Guvernul Năstase, cu scopul de a stimula dezvoltarea domeniului IT în România, şi a supravieţuit nenumăratelor modificări legislative din domeniul fiscal introduse ulterior.
- Cea mai recentă şi detaliată privind impactul acestei facilităţi fiscale este realizată de Isabela Manelici, cercetătoare la Universitatea Berkeley din Statele Unite, şi Smaranda Pantea, de la Universitatea de Economie din Praga.
- Studiul a fost publicat în aprilie 2019 şi arată impactul pozitiv uriaş al acestei facilităţi fiscale asupra creşterii fulminante a sectorului IT, dar şi beneficiile pentru alte sectoare, care folosesc intens servicii IT.
- Costul acestei facilităţi fiscale este de sub 4% din valoarea adăugată a sectorului IT, arată economistele.
de Alexandra Nistoroiu
Ludovic Orban: “Sectorul IT nu mai are nevoie de stimulente”
În acest weekend, liberul liberalilor Ludovic Orban a creat o polemică în spaţiul public, după ce a declarat că nu i se pare normal ca “angajaţii din domeniul TI să fie scutiţi de plata impozitului pe venit”, întrucât “câştigă cel mai bine din România”. Orban crede că sectorul IT nu mai are nevoie de stimulente.
În replică, USR-istul Cătălin Drulă, preşedintele Comisiei IT de la Camera Deputaţilor spune că eliminarea facilităţilor fiscale pentru IT-işti ar fi “o imensă prostie cu efect economic net negativ”.
“Ar muta în buzunarul statului nişte bani care altfel rămân în economia privată. De ce am vrea să luăm tesla şi să ne lovim în felul ăsta”, a întrebat retoric Drulă.
Măsură a guvernului Năstase
Scutirea impozitului pe venit pentru IT-iştii români a fost introdusă de guvernul Năstase, în 2001, cu intenţia clară de a stimula dezvoltarea sectorului. În tot acest timp, sectorul IT& C din Romania a crescut exploziv.
Astăzi, industria IT din România a ajuns la un rulaj anual de peste 5 miliarde de euro, potrivit datelor Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Întrebarea care rămâne este dacă mai are sau nu nevoie industria IT de această facilitate fiscală.
Ceea ce lipseşte din controversa care a animat opoziţia sunt tocmai dovezile care să argumenteze cele două poziţii radical diferite.
Ce spune cercetarea despre impactul facilităţii fiscale
Ca politicile publice să nu se transforme într-un joc de ruletă, esenţial este să le fundamentezi pe dovezi, date de calitate şi calcule prin care verificăm că o anumită intervenţie a statului ar face mai mult bine decât rău.
Cea mai amplă analiză despre impactul pe termen lung al scutirii IT-iştilor români de impozitul pe venit este realizată de Isabela Manelici, o tânără cercetătoare româncă la Universitatea Berkeley din Statele Unite, şi Smaranda Pantea (de la Universitatea de Economie din Praga).
Studiul “Industrial Policy at Work: Evidence from Romanias Income Tax Break for Workers in IT” a fost publicat în aprilie 2019, în jurnalul SSRN.
Cele două cercetătoare caută să răspundă la patru întrebări:
- Care este impactul acestei facilităţi fiscale asupra sectorului IT?
- Care sunt efectele acestei scutiri de taxe asupra companiilor care beneficiază?
- Care sunt mecanismele ce au dus la creşterea expansivă a domeniului?
- Există efecte ample la nivelul întregii economii, altor sectoare?
Autoarele analizează date privind sectorul IT înainte şi după introducerea scutirii, compară cu alte sectoare high-tech, dar şi cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est.
Rezultatele sunt impresionante şi sunt net în favoarea introducerii scutirii fiscale de la începutul anilor 2000.
Sectorul IT a crescut de la 13.000 de angajaţi în anul 2000, la peste 100.000 astăzi
Cifrele indică efecte benefice ale politicii publice asupra întregului sector IT, care a crescut ca: dimensiune, venituri, solvență, capital, forţă de muncă. Şi a crescut mult mai rapid decât celelalte sectoare IT din regiune.
În anul 2001, sectorul IT măsura 13.691 de angajaţi. Astăzi, numărul acestora sare de 100.000, după ce a crescut an de an, cu cel puţin 10%.
Prin analiză macroeconomică, studiul lui Manelici şi Pantea demonstrează cum, începând din 2001, sectorul IT din România a crescut mult mai repede comparat cu celelalte sectoare ale economiei interne, dar şi în comparaţie cu creşterea relativă a sectorului IT înregistrată în alte ţări din Europa Centrală şi de Est.
Nu contextul cerere-ofertă a favorizat sectorul IT
Rezultatele indică, potrivit autoarelor, şi faptul că “efectele pe care le măsurăm sunt cel mai probabil cauzate direct de această facilitate fiscală introdusă în România, şi nu de un context cerere-ofertă ce ar favoriza sectorul IT din România”.
În România, creşterea sectorului IT a fost atât una intensivă (firme deja existente pe piaţă), precum şi extensivă (apariţia pe piaţă de noi jucători, autohtoni sau internaţionali).
IT-ul a impulsionat şi creşterea altor sectoare ale economiei româneşti
Analiza mai arată că facilitatea fiscală nu a ajutat doar domeniul IT, dar a contribuit şi la dezvoltarea sectoarelor şi industriiilor care folosesc intensiv servicii de IT.
Domeniile care folosesc cel mai intensiv servicii de IT sunt: sănătatea, educaţia, administraţia publică, apărarea, transportul şi cercetarea (R&D).
Politica fiscală “a crescut proporţia sectoarelor care folosesc intensiv tehnologia înaltă, ceea ce a facilitat tranziţia către o economie bazată pe cunoaştere”, scriu Manelici şi Pantea, în concluziile lucrării lor.
Cât a costat acest stimulent fiscal statul român?
Cercetătoarele au investigat de asemenea şi cât a costat acest stimulent fiscal. Potrivit estimărilor făcute de autoare, la nivelul anului 2015, statul român a pierdut între 62 şi 80 de milioane de euro: taxe neîncasate pentru salariile IT-iştilor din categoriile scutite de impozit pe venit.
Ca să punem în perspectivă aceste sume, trebuie spus că ele reprezintă până la 6,4% din totalul salariilor brute din domeniul IT.
Dacă raportăm aceste costuri cu impozitele neîncasate la valoarea adăugată a sectorului, “pierderile” reprezintă numai între 2,8% şi 3,8% din valoarea adăugată a domeniului. Cu alte cuvinte, statul a câştigat mult mai mult decât a pierdut în aceşti 18 ani de la introducerea facilităţii fiscale. Pierde 80 de milioane, la o valoare adăugată a domeniului cam de 25 de ori mai mare!
Este eliminarea stimulentului fiscal oportună sau nu astăzi, în 2019, aşa cum cere Ludovic Orban? La această întrebare este greu de răspuns. Trebuie evaluat dacă sectorul IT este destul de puternic şi competitiv să reziste, dacă statul îşi permite în continuare să se lipsească de aceste taxe neîncasate, şi dacă nu cumva în continuare câştigă mai mult decât pierde din neîncasarea lor. Cu alte cuvinte, e nevoie de şi mai multe calcule. Dar cele disponibile până în acest moment nu-i dau dreptate lui Ludovic Orban.