Buhnici spune că e o conspirație împotriva lui, construită cu conturi false de Facebook. Trei tineri reali din România de azi îi răspund: „Nu vom mai tăcea când hărțuiți femeile!”

• George Buhnici se apără spunând că ar exista o conspirație împotriva lui. 
• Iar o persoană publică ca Liviu Mihaiu scrie că „bande de amazoane iau gâtul la băieți nemanierați”.
• Dar există și luări de poziții dinspre „generația 16 plus”. 
• Două adolescente și un adolescent din România explică pentru Libertatea că aceste atitudini sexiste au un impact negativ „imens” în viețile lor, făcându-le pe fete și femei să se simtă reduse la niște corpuri, asupra cărora nici măcar nu au vreun drept. 

Hărțuirea fetelor și femeilor nu e ceva nou. „Sunt convinsă că are rădăcini încă din timpul generației mamei mele, bunicii, străbunicii și așa mai departe”. Dar generația mea începe să vorbească despre aceste comportamente, nu mai închide ochii, spune Cătălina Ifrim, 18 ani, fost secretar executiv al Consiliul Național al Elevilor (CNE).

Printre miile de persoane care au scris pe rețelele de socializare despre comentariile influencerului George Buhnici a fost și Sofia E., o tânără de 16 ani din București.  

Fată de 16 ani: „Corpul meu, tratat cu like și dislike”  

L-a întâlnit pe Buhnici pentru prima oară acum câteva luni, la o conferință organizată de școala ei împreună cu BCR, unde influencerul le-a vorbit elevilor despre „o lume mai bună a viitorului”. 

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

„Pentru mine, o lume a viitorului mai bună înseamnă și una în care să nu mai existe astfel de declarații care să mă facă să mă simt atât de inconfortabil, să nu mai existe oameni care îmi tratează corpul ca pe un vlog pe YouTube, căruia îi dau like sau dislike și eventual un comentariu”, a comentat eleva care trece clasa a XI-a.

Buhnici nu a cerut scuze

George Buhnici nu a cerut scuze pentru declarațiile făcute. 

În schimb, influencerul a acuzat pe blogul lui o conspirație împotriva sa, explicând că ar fi vorba de conturi false care au fost folosite ca să i se lanseze procese de imagine. 

• „Un subiect amplificat și distorsionat online a ajuns în lumea reală. Dintre toate subiectele pe care le promovez în podcasturile mele, fix asta a ajuns suficient de important încât să-mi ceară punct de vedere televiziuni de știri. A fost suficient să ne distragă atenția?”, a scris Buhnici după ce s-a lăudat că soția lui arată ca o minoră. 

Dacă taci în legătură cu atitudini sexiste, perpetuezi un ciclu al abuzului

Libertatea a stat de vorbă cu trei tineri de 18 ani, implicați în organizații care luptă pentru drepturile copiilor și ale tinerilor. I-am întrebat despre declarațiile influencerului, despre impactul lor public, dar și despre cum arată lumea pentru fetele și femeile din România de azi.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Printre altele, aceștia au spus că: 

• Discuția publică pornită de la comentariile lui George Buhnici nu este doar despre Buhnici. Influencerul este o oglindă pentru o parte importantă a societății românești. 
• Tinerii vorbesc între ei mult mai deschis despre lucruri care sunt încă tabu în rândul generațiilor mai în vârstă. 
• Dacă taci în legătură cu atitudini sexiste, perpetuezi un ciclu al abuzului. 

„Dezamăgitor, dar nu surprinzător”

Când a citit declarațiile lui George Buhnici, Ingrid Zlotea, o tânără de 18 ani, președinta organizației Girl Up România, spune că a avut un prim gând: „E dezamăgitor, dar nu surprinzător”.

„Comentariile lui reflectau același discurs pe care îl aud de la foarte multe persoane, mai ales bărbați de vârsta lui, atât din cercul meu de cunoștințe, dar și în media și în general în sfera publică”, explică Ingrid, care a absolvit clasa a XII-a vara asta. 

A bucurat-o însă reacția colectivă la acest comentarii: foarte multe femei și fete au răspuns la declarațiile lui Buhnici pentru a vorbi despre propriile lor corpuri și experiențe, „fiind foarte deschise despre faptul că și ele au vergeturi sau alte trăsături fizice pe care respectivul nu le consideră potrivite pentru o femeie. S-a mai clătinat un tabu, rușinea de a vorbi despre corpurile noastre”, arată Ingrid. 

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Ingrid: Când corpul tău nu mai e al tău, devine plăcerea lor

Cum ar explica Ingrid termenul de obiectificare, folosit mult în spațiul public zilele astea? „Cred că, în cea mai simplă descriere, obiectificarea e atunci când ești redusă doar la corpul tău, la felul în care arată și în care este sexualizat. Dintr-odată, nu mai ești o persoană, un om cu o personalitate, cu propriile gânduri, ești văzută doar ca un corp”.  

Iar corpul este al societății, explică Ingrid. 

„Dintr-odată ești un produs. Corpul tău nu mai există pentru tine, pentru a te ajuta să te miști prin lume, mai mult, este un produs, un mod de divertisment, de a trage plăcere pentru alți oameni. Exiști pentru ei, pentru plăcerea lor de vizualizare, sexualizare, nu pentru tine. Nu mai ai propria autonomie, propriul drept asupra corpului tău și a felului în care te exprimi cu el”, spune tânăra. 

Își amintește că prima dată când a fost fluierată pe stradă avea vreo 12 ani. „Am fost forțată să conștientizez că trupul meu nu este doar al meu”. 

Hărțuirea stradală e un fenomen cu care se confruntă majoritatea adolescentelor de la o vârstă foarte mică, adaugă tânăra de 18 ani, care se pregătește să studieze științe politice la Columbia University în New York. 

Buhnici, „un model pentru foarte mulți copii”

Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor (CNE), tot în vârstă de 18 ani, crede că declarațiile lui Buhnici sunt „stupefiante”, dar ele au scos la iveală o problemă sistemică. Astfel de concepții și comportamente sunt obișnuite în România. Ce le face cu adevărat periculoase, în cazul lui Buhnici, e popularitatea pe care acesta o are în rândul tinerilor. 

„Bullying-ul în rândul tinerilor este foarte frecvent, mai ales când vorbim de aspectul fizic. În momentul în care vin astfel de influenceri, care nu ar trebui să se numească așa, dar care ajung să își transmită mesajele către un mare număr de tineri, ar trebui să ne punem niște semne de întrebare despre cum combat ei problema de fond”. 

Responsabilitatea televiziunilor

La fel de gravă este și difuzarea la TV a unor astfel de declarații, fără niciun context, spune președintele CNE. „Nu mai vorbim doar de greșeala lui ca influencer, dar și de vina pe care o poartă respectivul post de televiziune, care a ales să publice acele conținuturi în felul acesta”.

Majoritatea românilor își iau informațiile de la televiziuni (80%) și platforme media online (53%), potrivit Eurobarometrului care analizează consumul de media în UE, arată Newsletterul Misreport, realizat de către jurnalista Codruța Simina. 

Acesta nu este singurul mesaj toxic care ajunge să fie promovat, precizează tânărul. „Sunt N mesaje și personaje care sunt promovate intens la televizor și pe tot felul de site-uri de știri care nu fac cinste profesiei jurnalistice. Acolo este de lucrat. Normele cu privire la ceea ce se difuzează ar trebui să fie mult mai bine implementate, pentru că ele deja există. Autoritatea să fie mult mai atentă la ce se întâmplă de facto, să sancționeze mult mai drastic abaterile de la normele etice de bază”, explică el. 

Rădăcinile vechi ale abuzului 

Cătălina Ifrim, fost secretar executiv al Consiliul Național al Elevilor (CNE), crede că declarațiile lui Buhnici au fost „ostentative și sexualizează foarte multe niște corpuri”, iar obiectificarea pe care Buhnici a făcut-o asupra corpurilor a generat un val masiv de reacții.

„Mă bucur că societatea civilă și nu numai a tras semnalul ăsta de alarmă și a reacționat. Semn că nu e totuși în regulă să spui asemenea cuvinte, mai ales din poziția lui”, spune tânăra de 18 ani, care tocmai a absolvit liceul și se pregătește pentru admiterea la Facultatea de Drept din București. Activează în zona de reprezentare a elevilor de patru ani. 

Spune că a trăit și ea abuzuri verbale, „hărțuiri, acel tip de admirație pe care nu ți l-ai dori neapărat, nu mă refer la complimente, ci la avansuri care să depășească limita decenței”. La fel au trăit și prietenele ei. Însă nu e o problemă doar a generației ei. „Sunt convinsă că are rădăcini încă din timpul generației mamei mele, a bunicii, străbunicii și așa mai departe”, explică aceasta. Generația ei, spune ea, începe să vorbească despre aceste comportamente, nu mai închide ochii. 

„Ca recomandare, ce am învățat e că e foarte important să vorbești cu cei din jur, să deschizi subiectul ăsta încât să stârnești awareness (conștientizare, n.r.) pe tema asta. Dacă lași lucrurile să treacă mai departe, tinzi să perpetuezi situația și s-ar putea să fie victimă o altă persoană din cauza aceluiași abuz”, adaugă ea.

Complimente?

Buhnici și-a justificat poziția explicând că doar și-a complimentat soția. „La cât mă pricep eu, femeilor le place să fie admirate, respectate, să primească flori și complimente. Să îi spui unei femei că arată mai tânără decât vârsta din buletin este ceea ce își doresc marea majoritate, mai ales după vreo 30 de ani”, a scris el. La fel au argumentat și toți cei care i-au apărat pe tinerii de la pizzeria din București care le-au dat note trecătoarelor: a fost vorba doar de complimente. 

„Dacă reușesc să o pună într-o lumină pozitivă, în care încercau să ne complimenteze, să ne facă să ne simțim bine, atunci nu trebuie să conștientizeze impactul real a ceea ce fac”,  susține tânăra.

Și Robert Avram, președintelele Consiliului Național al Elevilor (CNE), vorbește despre linia fină dintre apreciere și hărțuire. Scopul unui compliment e să faci o persoană de lângă tine să se simtă un pic mai bine, explică el. 

„Ori asta faci cu persoanele pe care le cunoști, cu care interacționezi des, cu persoanele cu care știi ce poți să faci și ce nu poți să faci, să știi ce limite să îți impui. Când scăpăm din vedere bariera asta foarte fină dintre a face ceva ok și a deveni misogin sau sexist, atunci avem probleme foarte grave din punctul de vedere al comportamentelor pe care le afișăm în public și a modului în care le promovăm”, adaugă tânărul de 18 ani. 

Hărțuirea, ambalată ca admirație

Hărțuirea e normalizată în viața de zi cu zi, împachetată ca admirație, precizează adolescenții. Mulți oameni nu înțeleg însă impactul negativ pe care astfel de comportamente și comentarii îl au. 

Ingrid Zlotea crede că e foarte important ca fetele și femeile să fie deschise în legătură cu experiențele lor, „să vorbim despre sentimentele de frică, de intimidare pe care le simțim”. 

Dacă aceste povești vor ieși la suprafață, ele vor arăta „impactul imens pe care aceste lucruri normalizate în viața de zi cu zi le au asupra noastră”, adaugă tânăra. 

Lipsa unui simplu „scuze”

Sofia E., adolescenta de 16 ani care i-a comentat influencerului George Buhnici, spune că a speriat-o cel mai mult faptul că acesta nu a exprimat nici măcar „un simplu scuze”.

M-am speriat pentru că un simplu „scuze” nu se regăsește în toată explicația, pentru că și eu merg la acele festivaluri despre care vorbeați în interviu, pentru că și eu merg la plajă, pentru că mi-ați confirmat că există oameni, printre care aparent și dumneavoastră, care atunci când au prima ocazie, obiectivizează corpurile fetelor și ale femeilor.

Sofia E., 16 ani:

Următoarea fată „analizată” de câte un bărbat în acest fel pot fi eu, poate fi prietena mea cea mai bună, poate fi colega mea. Iar asta mă sperie”, concluzionează adolescenta.

„Cred că ceea ce e foarte important e să fim foarte deschise în legătură cu experiențele noastre ca femei, ca fete, care au fost obiectificate în viața reală, să vorbim despre sentimentele de frică, de intimidare pe care le simțim”, spune Ingrid Zlotea, o tânără în vârstă de 18 ani.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro