1 comentariuPe 15 februarie 2016, Klaus Iohannis, proaspăt ales președinte al României, lansa oficial prima etapă a proiectului de țară „România Educată” – Dezbaterea Națională pentru Educație și Cercetare. Șeful statului avansa atunci și un termen ambițios pentru startul reformei în educație: 2018.
„Vă invit ca în 2016 să construim împreună o viziune și un set de obiective de țară pe măsura ambițiilor noastre ca stat modern. Pe aceste baze, putem concretiza în 2017 o strategie și un plan operațional, iar în 2018, promovând un mix legislativ coerent, să spunem start reformei pentru «România Educată»”, declara Iohannis atunci.
La patru ani după expirarea termenului, într-o conferință de presă susținută pe 5 iulie 2022, președintele Iohannis a declarat că „România Educată” este un proiect „în pregătire”. „Eu mi-aș fi dorit să ajungem mai repede în faza în care să implementăm. Abia acum suntem în faza în care se lucrează la pachetul de legi. Se naște greu, așa este”, a spus șeful statului.
Ministrul Sorin Cîmpeanu a prezentat, marți, 12 iulie, proiectele legilor educației, unul pentru învățământul universitar și altul pentru învățământul preuniversitar. Acestea vor fi puse miercuri în consultare publică pentru 35 de zile.
Ce a însemnat „România Educată” din 2016 până azi
„România Educată” presupune, potrivit site-ului oficial, o reformă amplă și coerentă a sistemului de învățământ – de la management și finanțare, până la infrastructură, digitalizare, curriculum și evaluare.
La baza proiectului a stat, după cum Administrația Prezidențială a subliniat în repetate rânduri, cea mai amplă consultare publică făcută vreodată în România. Practic, cele trei etape ale proiectului parcurse în ultimii șase ani au constat în dezbateri și elaborarea de rapoarte.
Prima etapă, derulată în perioada 2016-2017, a însemnat:
- consultări online în perioada iunie-octombrie 2016;
- opt dezbateri regionale finalizate, fiecare, cu rapoarte de lucru;
- 35 de evenimente organizate sub egida proiectului.
A doua etapă (2017-2018) a presupus înființarea a șapte grupuri tematice de lucru pentru articularea unei viziuni a proiectului. La final, fiecare grup de lucru a întocmit propriul raport.
A treia etapă (2018-2021) a însemnat lansarea în dezbatere publică a ideilor strânse până în 2018.
Pe 14 iulie 2021, a fost publicat un raport final cu tot ce a reieșit în urma consultărilor, în care au fost implicate 64 de structuri și peste 12.000 de persoane.
Guvernul a preluat frâiele
De procesul elaborării proiectului „România Educată” s-a ocupat Administrația Prezidențială, însă implementarea a revenit prim-ministrului României și Ministerului Educației. Drept urmare, pe 28 iulie 2021, premierul de atunci, Florin Cîțu, a emis o Decizie privind constituirea unui Comitet interministerial care să se ocupe de monitorizarea implementării proiectului „România Educată”. Comitetul s-a întâlnit de trei ori, iar, conform site-ului Ministerului Educației, ultima întâlnire a avut loc pe 9 septembrie 2021.
În octombrie 2021, Guvernul Florin Cîțu a fost demis, iar în noiembrie a fost învestit un nou executiv, condus de Nicolae Ciucă. În Programul de Guvernare depus în Parlament, Guvernul Ciucă a extins termenul pentru adoptarea pachetului legislativ pe tema Educației la toamna anului 2023.
Așadar, adoptarea pachetului legislativ promisă de președintele Iohannis în 2016 cu termen de finalizare în 2018 a fost prelungită oficial cu cinci ani – durata unui mandat prezidențial. Public, atât președintele Iohannis, cât și ministrul Educației Sorin Cîmpeanu spun că sunt speranțe să avem o nouă lege a educației la finalul acestui an.
Ce spun însă cei ce au lucrat la elaborarea proiectului „România Educată”, care, teoretic, ar trebui să stea la baza noii legislații din învățământ? Libertatea a contactat mai multe părți implicate pentru a afla ce a mers bine și ce a mers prost în cadrul proiectului, dar și de ce, după șase ani, nu vedem rezultate concrete ale „României Educate”.
- Declarațiile din acest articol au fost făcute înainte ca Ministerul Educației să anunțe punerea în dezbatere publică a legilor educației.
„Lucrurile se mișcă extrem de greu”
Mihaela Nabăr, directoarea World Vision România, organizație care a făcut parte din grupul de lucru privind echitatea sistemului educaţional, a explicat pentru Libertatea că a durat mult elaborarea proiectului „România educată” pentru că a implicat numeroși actori din sistemul de învățământ, precum și ONG-uri, experți internaționali, autorități ale statului.
„Procesul de elaborare a fost unul destul de bun, consultativ, participativ, au existat întâlniri constante. Dacă ne uităm însă la maniera în care «România educată» este implementat, este, într-adevăr, o foarte mare dezamăgire, pentru că lucrurile se mișcă extrem de greu. În acest moment nu mai vedem o abordare la fel de coerentă, nu mai vedem constanță și interes”, este de părere Nabăr.
Directoarea World Vision România spune că proiectul s-a împotmolit în momentul în care Ministerul Educației și premierul au preluat frâiele implementării. „Pentru a vedea rezultate efective ale acestui proiect de țară, ministerul și premierul trebuie să-și asume coordonarea implementării, monitorizarea și ajustarea, pentru că altfel nu vom rezolva nimic”.
„A fost un proces democratic”
Daniela Vișoianu, fost președinte al Coaliției pentru Educație în perioada în care ONG-ul a fost implicat direct în proiectul „România Educată”, susține, la rândul ei, că procesul de consultare a fost unul de lăudat. „A fost un proces democratic – o premieră în România -, a fost realmente autentic, nu a fost direcționat, nu s-a simțit cineva într-o poziție de putere sau într-o poziție inferioară. S-au creat punți, conversații valoroase până la momentul deciziei politice”.
Pe de altă parte, arată Ariana Duduna, președinta Asociației Elevilor din Constanța, în ciuda amplului proces de consultare, rezultatele de până acum ale proiectului sunt dezamăgitoare.
Este dezamăgitor faptul că, deși dezbaterile care au avut loc în anii trecuți au fost eficiente și ar fi putut da rezultate bune, la acest moment nu se mai întâmplă nimic cu ele.
Ariana Duduna, președinta Asociației Elevilor din Constanța:
„E tragic că încă nu avem un draft al noii legi a educației pe site-ul Ministerului, să vedem clar cum o să arate. În ultimul an, n-am primit niciun anunț oficial, iar în spațiul public s-au vehiculat mai multe deadline-uri”, mai spune președinta Asociației Elevilor din Constanța.
Președintele n-a avut cu cine
Violeta Vijulie, membru PNL și membru al grupului de lucru care a scris raportul privind învățământul profesional și tehnic, susține că lucrurile s-au prelungit pentru că președintele Klaus Iohannis nu a găsit în guvernele anterioare Cabinetului Orban un partener politic.
„Despre implementarea programului a început să se discute abia odată cu Guvernul Orban, până atunci n-a existat posibilitatea, președintele Iohannis nu a avut un partener în guvernele anterioare ca să poată să demareze acest proiect”, a declarat Vijulie pentru Libertatea.
Am fost în grupul de lucru pentru învățământ profesional și tehnic și am participat la scrierea lui, care a fost în urmă cu un an. În grupul meu de lucru au fost implicați atât profesori, cât și directori de școală, dar și oameni din afara sistemului, ONG-uri, oameni de afaceri, pentru că trebuie să punem în acord învățământul cu piața muncii.
Violeta Vijulie, membru al grupului de lucru pentru învățământul profesional și tehnic:
„O lege care să rezolve toate problemele educației, imposibil”
Totuși, „România Educată” nu a fost niciodată doar despre modificarea legislației, subliniază Mihaela Nabăr, de la World Vision. „E foarte bine că vom avea o nouă lege a educației, avem nevoie de ea, pentru că ne va îmbunătăți cadrul legislativ, dar «România educată» nu era doar despre o nouă lege. Acest proiect are mult mai multe capitole care trebuie transpuse în programe concrete”.
Dacă așteptăm doar o nouă lege a educației care să ne rezolve toate problemele educației, nu va fi posibil”.
Mihaela Nabăr, directoarea World Vision România:
Nabăr spune că o parte dintre actorii implicați în cele șapte grupuri de lucru ale proiectului de țară au implementat anumite strategii și programe pe cont propriu, însă nu e de ajuns.
„Am făcut-o pentru că n-am vrut să le lăsăm să moară, dar nu este suficient ca un proiect de țară să fie pus în practică fragmentat. Implementând fiecare ce am putut și cum am putut, fără niciun fel de coordonare din partea celor care s-au ocupat de proiect, vedem rezultate individuale, dar nu putem vorbi de un proiect de țară care să-și arate valoare și să impacteze sistemul de educație”.
Lipsa banilor, un alt motiv al tărăgănării
Liberalul Valeriu Atanasiu, vicepreședintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, speră ca durata prelungită a procesului de consultare să fie un semn că lucrurile s-au făcut bine. „Și că nu vom fi nevoiți să mai amânăm implementarea pentru a face schimbări majore”.
Pe de altă parte, Anton Hadăr, președintele Confederației Sindicale Alma Mater, crede că și finanțarea a fost o problemă. Acum, proiectul președintelui ar urma să beneficieze de banii din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Eu am avut vreo 12 persoane implicate în dezbateri. Într-adevăr, au durat foarte mult, ar fi fost utilă o finalizare mai rapidă, dar și dacă făceai legislația și nu aveai banii… Aici e componenta care a cântărit în ce privește tărăgănarea, amânarea finalizării. Pentru că ai nevoie de bani ca să faci să funcționeze școala mai bine și acești bani nu puteau să vină din avuția țării. Acum au venit banii aceștia – cei 3,4 miliarde de euro”.
12% din bugetul total al PNRR a fost alocat proiectului „România Educată”, respectiv 3,7 miliarde de euro.
În așteptarea unui semnal de la Cotroceni
Toate părțile implicate se uită spre Ministerul Educației, așteptând proiectul legislativ pentru modificarea Legii educației, după ce ministrul Sorin Cîmpeanu a avansat mai multe termene care n-au fost respectate.
Potrivit unui material publicat de edupedu.ro în luna aprilie, Sorin Cîmpeanu ar avea în plan împărțirea Legii educației în trei: o lege pentru învățământul preuniversitar, una pentru învățământul superior și un statut al cadrelor didactice.
Anton Hadăr, președintele Federației Sindicale Alma Mater, știe același lucru. Acesta a declarat pentru Libertatea că, din câte cunoaște, proiectele de lege ar fi deja pe masa președintelui.
„Urmează dezbateri cu sindicatele, cu Consiliul Național al Rectorilor, cu societatea civilă, dar nu au început pentru că drafturile sunt la președinte și așteptăm de acolo un semnal”, a explicat Hadăr pentru Libertatea, adăugând că, probabil, etapa de verificare și de analiză s-a prelungit la nivelul Administrației Prezidențiale din „perfecționism”.
Inițial, ni s-a spus că în iunie vom avea dezbatere, apoi ni s-a spus că în iulie, dar nu s-a mai întâmplat nimic. Probabil, vrând să facă o treabă bună, au mai lungit perioada de creare, de elaborare și de verificare la nivel prezidențial.
Anton Hadăr, președintele Federației Sindicale Alma Mater:
Cum explică Ministerul Educației
Pe de altă parte, Daniela Vișoianu, de la Coaliția pentru Educație, se arată mai pesimistă. Ea atrage atenția asupra faptului că Ministerul Educației nu obișnuiește să lanseze în consultare publică proiectele de lege.
„Va fi multă frustrare dacă apare o formă legislativă foarte scurtă a proiectului «România Educată». Oricum, va fi foarte complicat cu această lege, pentru că tot ce nu se implementează în septembrie 2023 există riscul să nu se mai implementeze niciodată, pentru că în 2024 vor fi alegerile”.
Contactat de Libertatea, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu nu a răspuns, în timp ce secretarul de stat din Ministerul Educației, Gigel Paraschiv, a trimis un SMS: „Nu știu să vă răspund”. Întrebarea ziarului a fost dacă este adevărat că Legea Educației va fi divizată în trei părți, iar aceste proiecte se află deja pe masa președintelui.
A răspuns, în schimb, consilierul ministrului, Radu Szekely. El spune că, în momentul în care draftul noii legi a educației va fi gata pentru a intra în dezbatere publică, acest eveniment va fi anunțat de președinte.
„Draftul se elaborează în cadrul ministerului, dar chiar nu știu în ce stadiu este. Dar în momentul în care e gata, se va pune în dezbatere publică, pentru că nu vrem să-l ținem la sertar”, a explicat Szekely.
Întrebat de ce s-a blocat implementarea proiectului „România Educată” la minister, dar și despre criticile potrivit cărora nu există rezultate concrete, Szekely a explicat: „Implementarea măsurilor gândite și atingerea obiectivelor din proiect presupun schimbări legislative. Și e incorect să spunem că nu am implementat nimic la nivelul Ministerului Educației, pentru că noua structură a anului școlar, modalitățile de evaluare, digitalizarea proceselor de corectare a lucrărilor de Bacalaureat și la Evaluarea Națională, toate sunt toate prevăzute în «România educată», nu le-am inventat acum”.
Deci pregătim totuși terenul, dar sunt măsuri care nu pot fi implementate fără o schimbare legislativă de substanță, pentru că actuala lege nu ne permite să modificăm structural sistemul de învățământ. Din cauza asta nu au fost implementate.
Radu Szekely, consilier la Ministerul Educației:
„Am lucrat la noua lege în ultimele luni”
Andreea Nistor, director executiv al Asociației pentru Valori în Educație, ONG membru al unei coaliții mai largi, care s-a implicat în ultimele luni în elaborarea de propuneri pentru noua lege a educației, spune că a început colaborarea cu ministerul din primăvară.
„A face o reformă, care să abolească toate măsurile existente în România până acum, e un lucru complicat. Nu pot să mă pronunț cu privire la durată, ce pot să vă spun este că, în privința proiectului de lege, la el s-a lucrat în ultimele luni”.
Nici Parlamentul n-a văzut vreun draft al noii legi
Între timp, printre cei care se uită înspre minister, așteptând să fie publicate drafturile proiectelor de lege, se numără și deputații din Comisia de învățământ precum liberalul Onuț Valeriu Atanasiu.
„Nu avem foarte multe date momentan, nu ne-au fost prezentate nici măcar la o primă citire. Au zis că o să fie o dezbatere de o lună pe site-ul Ministerului Educației. Inițial, ni s-a spus că de la 1 iunie, apoi la 1 iulie”, a spus Atanasiu.
Natalia Intotero, președinta comisiei, din partea PSD, spune însă că e posibil ca multe dintre elementele stabilite deja în cadrul „România Educată” să se fi perimat, tocmai din cauza duratei prea lungi alocate consultării publice, dar și din pricina pandemiei. Intotero crede că noi consultări ar fi oportune.
Ziarul a trimis o serie de întrebări și către consilierul pe educație din Administrația Prezidențială, Ligia Deca. Până la ora publicării acestui material, nu am primit răspunsuri.