ComenteazăFostă țară fără mare forță în Uniunea Sovietică, Estonia și-a recăpătat independența față de Moscova în 1991, la doi ani după ce România ieșise din comunism. Astăzi, la 30 de ani distanță, Estonia e cu mulți pași în fața noastră, mai ales în privința digitalizării.
Președintele Klaus Iohannis a subliniat acest lucru în timpul unei vizite recente, cu ocazia centenarului relațiilor diplomatice dintre România și Estonia. Cum și-a construit Estonia o societate digitală și ce face mai bine decât noi? Într-o deplasare la fața locului, în vara de dinaintea pandemiei, Libertatea a descoperit decizii și acțiuni excepționale.
Țara unde 99% dintre serviciile publice, de la plata taxelor la permisele de pescuit, pot fi accesate online
După ieșirea din comunism, estonienii au înțeles că aveau nevoie să se reorienteze rapid într-o lume diferită de cea în care trăiseră până în 1991. Tehnologia era soluția, așa că procesul de digitalizare a început îndată, iar astăzi cei 1,3 milioane de locuitori au acces online la 99% dintre serviciile publice. 1 din 10 apelează la aceste servicii digitale.
Au ajuns aici în urma cursurilor de la începutul anilor 2000 pentru toată populația, când oamenii au învățat să utilizeze calculatorul și s-au împrietenit cu internetul. În paralel, și-au consolidat sistemele naționale informatice.
Avantajați și de numărul mic al populației, estonienii au reușit însă, în primul rând, prin integritatea afacerilor. La noi, construirea platformelor informatice naționale, cum ar fi cardul de sănătate făcut cu firmele lui Sebastian Ghiță, a fost o afacere a grupurilor clientelare.
Printre procesele deschise de DNA cu cele mai mari prejudicii, cele legate de sistemele naționale digitale au fost în frunte.
În schimb, datorită consecvenței, locuitorii țării baltice își derulează aproape toată relația cu statul și multe altele din fața unui calculator sau cu un telefon mobil în mână. Puține sunt limitele: n-au cum să se căsătorească și să divorțeze sau să vândă locuințe pe net.
Estonienii pot, între altele, să-și cumpere un brad de Crăciun ori un loc de veci în cimitir, dacă alăturarea nu vi se pare lugubră. Și obținerea unui permis de pescuit se face tot pe net, ca să mai schimbăm atmosfera.
Cum a mers, totuși, Estonia atât de departe și ce le oferă cetățenilor ei?
1. Grădiniță online de peste un deceniu
Școala online exista în Estonia înainte de pandemie și copiii făceau ore o zi pe săptămână acasă, așa că anul trecut s-au îndreptat imediat spre platformele educaționale deja existente. Iar grădinița electronică, apărută acum 15 ani, ținea și ține părinții la curent cu programul copilului: Ce are în meniu? Când doarme? Când se trezește?
2. Un singur card îi salvează pe estonieni de cozile la ghișeu
Estonienii își pot folosi cardul de identitate pentru plata taxelor, să voteze online, să se logheze în conturile lor bancare, pentru asigurările de sănătate și pentru călătoriile în UE. Din moment ce aproape toate serviciile publice pot fi accesate online, cozile de la ghișee, încă frecvente în România, fac parte din trecut pentru ei. Au dovedit că guvernarea electronică este viabilă.
3. Guvernul îi ajută pe estonieni să-și găsească joburi mai ușor
Deseori, inițiativele Guvernului îndeamnă sau orientează angajații la companiile potrivite pentru ei. Se întâmplă prin platformele online pe care le creează statul și prin care oamenii ajung la ofertele de muncă în baza unor recomandări cu precizie de 72%.
4. Serviciile digitale atrag și antreprenori
Estonia ocupă locul trei în Europa la numărul de startup-uri pe cap de locuitor. Antreprenori din diferite țări aplică online pentru e-rezidență, iar printre cei 55.000, în 2019, erau și 600 de români. Aceștia își pot gestiona afacerile de oriunde, dar taxele le plătesc în Estonia.
5. Un robot-judecător rezolvă procese civile
Un robot pe bază de inteligență artificială judecă anual 30.000 de procese civile care au o miză sub 6.400 de euro. Astfel, judecătorii în carne și oase au timp să se ocupe cu atenție de cazurile mai complexe, precum cele de corupție.
6. Cum cumperi online brad de Crăciun
Prin GPS, estonienii sunt localizați când vor să taie un pom de Crăciun în pădure, în zone special amenajate, și când se hotărăsc să pescuiască într-un loc anume. Tot ce trebuie să facă e să plătească online pentru acestea și li se livrează tariful și apoi permisul.
7. O nouă invenție: primul microbuz fără șofer
La Facultatea de Mecatronică din Tallinn se testa, în vara lui 2019, un microbuz fără șofer, construit de o companie care își propunea să-l trimită cu grijă și pe străzile capitalei. Deși atingea 130 de kilometri pe oră, avea să meargă la început doar cu 25. Mașinile fără șofer sunt privilegiul economiilor puternice, dar Estonia a dat o altă reprezentare a termenului „puternic”.
Dacă îi întrebi pe estonieni cum au reușit toate astea, îți oferă o rețetă aparent simplu de urmat, a relatat Libertatea, într-o serie de corespondențe din Tallinn: cetățenii s-au bazat pe lucrul în echipă, au muncit mult și i-au înlocuit pe politicienii vechi cu cei din noua generație.