Ca să crească nivelul serviciului public oferit cititorilor în criza coronavirusului, Libertatea a angajat noi jurnaliști și a realizat parteneriate cu redactori de știință

Criza provocată de pandemia de coronavirus testează și capacitatea presei de a-și respecta misiunea. Cetățenii unei societăți libere, iar România este o democrație și doar ca o democrație va reuși să iasă din situația grea în care se află, au dreptul la informații despre felul în care statul, reprezentat fie de instituții sau de persoane, alese și numite, îi servește.

Echipa care acum lucrează la Libertatea și Gazeta Sporturilor are o lungă experiență de a acționa în folosul public al comunității.

Cu fiecare situație nouă avem enorm de învățat. Nu suntem infailibili. Compania elvețiană Ringier, proprietara GSP & Libertatea, a decis să facă noi angajări în România, chiar în această perioadă, convinsă că experiența și afirmarea profesională contează

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

1. Imediat după începerea crizei de coronavirus, Libertatea a realizat un parteneriat cu jurnaliștii de știință de la siteul ZME Science. Alexandru Micu, Tibi Puiu și Mihai Andrei sunt trei redactori care scriu, de regulă, în engleză pentru publicul internațional. Acum ei publică zilnic, exclusiv pe libertatea.ro, mai multe articole de știință legate de COVID-19, precum acestea de ieri și de azi. 
2. Începând de azi, patru noi semnături de ziariști vor apărea în Libertatea. E vorba de Dan Duca (Gândul), Iulia Marin (Gândul), Adina Florea (platforma independentă Inclusiv) și Denisa Dudescu (B1 TV). Ziariști cu mare experiență, care au trecut pe la Realitatea-Cațavencu, Antena 3, Recorder și PressOne, sau reporteri mai tineri, cei patru au, fiecare dintre ei, un mare respect pentru acuratețea informației.
3. Libertatea a crescut numărul de articole de analize pe zona de drepturi ale omului și impactul legal al măsurilor luate de autorități, intensficând colaborarea cu cercetătorul cu studii în SUA în științe politice Raluca Toma, de la fundația Median Research Centre. 
4. Doi editori cu mare experiență, Cristina Negrilă și Octavian Cojocaru, acum în echipa GSP, vor lucra o perioadă în redacția de știri Libertatea.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

Așa cum a explicat chiar Raluca Toma, cercetătoare și una dintre colaboratoarele Libertății, ”există riscul ca starea de urgență să fie folosită ca pretext pentru luarea unor decizii fără a da prea multe explicații parlamentului ori cetățenilor”

Va deveni România o țară mai implicată?

Premierul Ludovic Orban a încercat deja o dată să ia decizii importante fără parlament și fără supravegherea publicului, guvernul Orban I fiind cel care a adoptat într-o singură zi 25 de Ordonanțe de Urgență, ignorând nu doar organul legiuitor ci și alte proceduri proceduri normale, precum solicitarea avizului Consiliului Legislativ, amintește același autor.

”Mizând parțial pe vigilența pe care starea de urgență ar putea s-o declanșeze în rândul cetățenilor, unii teoreticieni au argumentat că declararea unei stări de urgență ar putea fi preferabilă alunecării pe nesimțite într-o situație similară, dintr-o perspectivă democratică”, crede Raluca Toma.

Altfel spus, în aceste momente dificilie e posibil ca cetățenii, prin colaborarea cu presa, să-și crească gradul de implicare pentru a veghea la ceea ce se întâmplă cu măsurile care le vizează viața.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

Deși exemplul poate părea trivial, e ca în legea nescrisă din sport: dacă o echipă rămâne în inferioritate numerică, toți componenții ei acționează ca și cum ar vrea fiecare să-l înlocuiască pe cel pierdut. Astfel crește motivația și energia întregii echipe până la nivele neașteptate.

”În condițiile în care o parte semnificativă a presei și publicului urmărește evoluția epidemiei de coronavirus, ar putea urma un test interesant al acestei ipoteze, în care starea de urgență să fie benefică și din perspectiva implicării cetățenilor în treburile publice nu fizic, ci prin supravegherea actului de guvernare”, spune cercetătoarea în științe politice.. 

Nimeni nu poate spune că este pregătit pentru o astfel de situație. 

Ieri, siteul Libertatea a fost accesat de 1.028.000 de ”unici”, ca și pe parcursul săptămânii 9-15 martie fiind cea mai urmărită platformă de știri online în afara celor care aparțin televiziunilor Digi 24 și ProTV.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro