Zeci de cabinete de planificare familială vor primi finanțare prin PNRR pentru reabilitare și echipamente. Două cabinete noi vor fi înființate în Mureș

Ministerul Sănătății a anunțat la sfârșitul lunii trecute că a terminat evaluarea cererilor de finanțare pentru reabilitarea, modernizarea și dotarea cabinetelor de planificare familială, cu bani prin Planul Național de Redresare și Reziliență. 

Din 85 de aplicanți, au obținut finanțare 83 de spitale. Au fost declarate respinse o firmă privată, fără legătură cu medicina, și o asociație din Bârlad, județul Vaslui, care sprijină grupurile vulnerabile.

Lista proiectelor aprobate:

Capete de listă, cu cel mai mare punctaj obținut, sunt Spitalul Municipal Săcele și Spitalul Orășenesc Victoria, ambele din județul Brașov. Au aplicat și obținut fonduri și câteva primării și consilii județene, pentru renovarea și dotarea cabinetelor de planificare familială aflate în cadrul spitalelor pe care le au în subordine. Primăria Galați, de exemplu, pentru Spitalul Clinic de Obstetrică – Ginecologie „Buna Vestire”, și CJ Ilfov, pentru Spitalului de Obstetrică Ginecologie Buftea.

Pentru proiect, spitalele au avut posibilitatea să aplice inclusiv dacă voiau să înființeze un cabinet în cadrul lor. Ceea ce au făcut Spitalul orășenesc Sângeorgiu de Pădure, jud. Mureș, și Universitatea de Medicină „George Emil Palade”, din Târgu Mureș. În cazul universității, cabinetul va face parte din viitorul Spital „George Emil Palade”, a cărui construcție va începe anul acesta. Universitatea a mai obținut alte două finanțări prin PNRR, pentru echipamente și materiale pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale și pentru ambulatorii.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Trase pe linie moartă

În România mai există 120 de cabinete de planificare familială, mai puțin de jumătate din câte erau în 1990, atunci când au fost înființate. Sunt județe întregi în care funcționează un singur astfel de cabinet. La origine, programul avea ca scop reducerea numărului de avorturi, a mortalității materne și a incidenței bolilor cu transmitere sexuală.

„Cabinetele de planificare familială au fost trase pe linie moartă. Asta înseamnă că nu au mai avut resurse – în special contraceptive – și atunci cabinetele nu au mai fost atractive. Și medicii au devenit mai puțin motivați pentru că au văzut că nu mai prezintă interes și nu mai primesc investiții. Singura investiție reală este asta din PNRR”, a spus Adriana Radu, președinta Asociației Sexul vs Barza, pentru Libertatea în mai. Asociația este cea care a pus pe hârtie proiectul privind cabinetele de planificare.

Ziarul a scris atunci că puține spitale au aplicat pentru fonduri prin PNRR, iar Ministerul Sănătății a prelungit de trei ori termenul pentru depunerea dosarelor tocmai din lipsă de aplicanți.

Medicii se simt și ei descumpăniți

Pe lângă contracepție gratuită, cabinetele de planificare familială fac teste Papanicolau, pentru infecțiile cu transmitere sexuală, oferă monitorizarea sarcinii și educație sexuală și reproductivă. Prin gratuitatea serviciilor și prin faptul că nu este necesară o trimitere sau asigurare pentru a merge la ee, cabinetele sunt gândite astfel încât să fie mai primitoare.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Medicii care lucrează în astfel de cabinete simt că au fost lăsați de izbeliște pentru că nu au mai primit până acum niciun fel de finanțare, nici măcar pentru contraceptive. Ei au povestit pentru Libertatea problemele cu care se confruntă, în special echipamentele învechite.

„Avem o masă de consultații… Dacă vine o doamnă mai grea, se rupe”, a spus Cecilia Burlacu, medic de familie la unul dintre cele șase cabinete de planificare familială din București, la Spitalul Sf. Pantelimon. Unitatea spitalicească a obținut și ea fonduri prin acest program.

Cabinetele de planificare familială sunt cu atât mai necesare cu cât România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește incidenţa şi mortalitatea provocate de cancerul de col uterin: opt din zece femei vor contracta la un moment dat în viață o tulpină a virusului HPV, arată studiile. La asta se adaugă și faptul că România are cele mai multe mame minore din UE, peste 16.000, unde aproape 700 sunt fete sub 15 ani.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro