4 comentariiPotrivit sursei citate de Reuters, cabinetul de război s-a reunit la ora locală 14:00 (14.00 ora României) în contextul în care majoritatea membrilor săi pledează pentru un răspuns împotriva Iranului.
Această reuniune a fost programată după cea de duminică, când nu s-a luat o decizie cu privire la reacția față de Iran. „IDF (Forțele de apărare ale Israelului – n.r.) trebuie să prezinte opțiuni” și „este clar că Israelul va răspunde”, a declarat un membru al biroului lui Netanyahu citat de NBC News.
Potrivit presei israeliene, majoritatea membrilor Cabinetului de război condus de Netanyahu își doresc un răspuns împotriva Iranului, dar încă dezbat asupra modalităților de reacție.
SUA nu își doresc un război cu Iranul
Președintele american Joe Biden i-a transmis deja lui Benjamin Netanyahu că SUA nu vor lua parte la o contraofensivă împotriva Iranului. Avertismente similare au fost lansate și de alți oficiali de rang înalt din cadrul administrației Biden, care caută să prevină izbucnirea unui război major în Orientul Mijlociu.
SUA vor continua să ajute Israelul să se apere, dar nu vor să fie atrase într-un război cu Iranul, a subliniat purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Națională de la Casa Albă, John Kirby, în cadrul emisiunii „This Week” de la postul de televiziune ABC.
Întrebat dacă SUA ar sprijini represaliile Israelului asupra Iranului, Kirby a răspuns că „angajamentul nostru este ferm de a apăra Israelul şi de a ajuta Israelul să se apere”. În schimb, „aşa cum a spus preşedintele (Biden – n.r.) de multe ori, noi nu căutăm un război mai larg în regiune. Nu căutăm un război cu Iranul”, a precizat el.
O ripostă israeliană este inevitabilă pe fond, dar incertă ca formă
Iranul şi-a pus în aplicare ameninţarea cu represalii împotriva Israelului şi a lansat sâmbătă seara un atac masiv şi fără precedent, cu peste 300 de drone și rachete, împotriva inamicului său regional, comentează France-Presse, potrivit news.ro.
Cele două ţări nu se vor opri aici, sunt de părere analiştii consultați de France-Presse, care consideră aproape inevitabilă o ripostă a Israelului împotriva Iranului. O astfel de ripostă este riscantă și poate destabiliza şi mai mult Orientul Mijlociu, aflat pe marginea prăpăstiei.
În pofida faptului că Israelul și aliații săi – SUA, Marea Britanie și Franța – au interceptat majoritatea proiectilelor iraniene, acest atac „rescrie raporturile” între cei doi rivali regionali, afirmă pentru France-Press consultantul în chestiuni de securitate Stéphane Audrand.
„În mod tradiţional, Israelul are toleranţă zero” în cazul unui atac asupra teritoriului său, iar Benjamin Netanyahu „nu poate să nu reacţioneze”, subliniază Audrand.
„Un răspuns israelian va avea loc pe teritoriul iranian”, susține un fost director al spionajului militar israelian, Tamir Hayman, care conduce Institutul de Studii privind Securitatea Naţională (INSS).
„Dacă Israelul ripostează, o va face după aceiaşi parametri: asupra unor instalaţii militare, nu asupra părţii civile şi probabil nu asupra părţii economice”, estimează fosta agentă Mossad Sima Shine, care conduce programul iranian din cadrul INSS.
Pentru a stăpâni riscul unei escaladări, „va trebui ca israelienii să se mulţumească să lovească instalaţii convenţionale, instalaţii de unde au plecat rachete, fabrici de drone”, adaugă Stéphane Audrand.
Iranieni dau impresia că și-au calibrat atacul de sâmbătă seara pentru a evita „un număr important şi semnificativ de victime de partea israeliană”, estimează Menahem Merhavy, o specialistă în Iran la Universitatea Ebraică din Ierusalim.
Iranienii au lovit Israelul „într-un mod controlat, pentru a nu suferi un răspuns la fel de substanţial din partea Israelului care să le compromită programul nuclear”, observă Hasni Abidi, cercetător la Centrul de Studii şi Cercetare a Lumii Arabe şi Mediteraneene, cu sediul la Geneva.
Programul nuclear iranian se află de ani de zile în centrul tensiunilor dintre Teheran și Israel, care acuză republica islamică de faptul că vrea să se doteze cu arma nucleară. De cealaltă parte, Teheranul susține că programul său nuclear este sută la sută pașnic.
Cu un premier israelian considerat imprevizibil, care își joacă supravieţuirea politică la conducerea unei coaliţii formate din dreapta și extrema dreaptă, există „un anumit risc (…) în domeniul nuclear”, consideră Stéphane Audrand.
Care sunt pericolele?
„Dacă Israelul reacţionează foarte energic, este probabil să ne trezim într-o situaţie de escaladare susceptibilă să se extindă”, avertizează directorul Centrului de Studii Iraniene de la Universitatea din Tel Aviv.
Totuși, nu este în interesul Israelului să deschidă un nou front direct cu Iranul, în contextul în care este angajat într-un război în Fâșia Gaza cu organizația islamistă palestiniană Hamas, subliniază el.
Asta cu atât mai mult cu cât oficiali israelieni avansează pe o linie subţire diplomatică din cauza faptului că sunt criticaţi tot mai vehement pe plan internațional pentru catastrofa umanitară din Fâşia Gaza.
„Israelul nu poate risposta fără să-i consulte pe americani”, consideră Sima Shine.
„Timpul este de partea noastră, putem gândi, planifica şi acţiona inteligent”, îndeamnă Tamir Hayman, estimând că „succesul defensiv” obţinut de Israel în acest weekend îi permite să nu acţioneze pripit.
Iranul susține că s-a răzbunat deja
Regimul islamist de la Teheran a cerut Israelului să nu reacționeze în niciun fel la atacul său, pe care l-a prezentat drept o „ripostă justificată” după atacul produs la 1 aprilie asupra Consulatului Iranului de la Damasc, relatează France-Presse, preluată de news.ro.
„Cazul poate fi considerat închis”, a anunţat misiunea iraniană la ONU într-un mesaj publicat duminică. Însă, a avertizat partea iraniană, „dacă regimul israelian comite o nouă greşeală, răspunsul (…) va fi considerabil mai dur”.
Duminică, preşedintele iranian Ebrahim Raisi a avertizat la rândul lui că reacţia Teheranului va fi „mult mai puternică” în cazul unui „comportament imprudent” al Israelului sau al partenerilor săi după atacul de sâmbătă seara. „Pedepsirea agresorului s-a realizat”, susține Raisi.
Comandantul forțelor armate ale Iranului, generalul Mohammad Bagheri, a declarat că atacul şi-a „atins toate obiectivele”, menționând ca exemplu „scoaterea din serviciu a unui centru de spionaj şi a unei baze aeriene”, informații negate de Israel.
Mesaje pentru SUA
Pe de altă parte, regimul islamist de la Teheran a cerut SUA să „rămână la distanţă” de conflictul său cu Israelul.
Potrivit generalului Bagheri, Iranul a transmis un mesaj SUA în care au avertizat că „bazele lor nu vor mai fi sigure în cazul unei cooperări cu Israelul asupra unor eventuale acțiuni viitoare”.
„Noi nu căutăm să ţintim poporul sau bazele americane în regiune”, a declarat ministrul iranian de externe Hossein Amir-Abdollahian, avertizând însă că țara sa ar putea ţinti poziţii militare americane implicate în „apărarea şi susţinerea” Israelului.
„Viitoarea palmă va fi mai violentă”, se arată pe o nouă frescă murală dezvelită în Piaţa Palestina din Teheran, unde câteva mii de oameni s-au adunat în noaptea de sâmbătă spre duminică și au strigat „Moarte Israelului!” şi „Moarte Americii!”.
SUA deţin mai multe baze militare în Orientul Mijlociu, inclusiv în Irak.
Șeful ONU nu vrea un război devastator în Orientul Mijlociu
Israelul și Iranul s-au confruntat de asemenea în Consiliul de Securitate al ONU, care s-a reunit de urgență duminică seara. Iranul a susținut că „nu a avut altă alegere decât să-şi exercite dreptul la autoapărare” după bombardamentul de la consulatul său de la Damasc, în timp ce Israelul a cerut „toate sancțiunile posibile” împotriva inamicului său regional.
„Consiliul de Securitate trebuie să acţioneze” împotriva Iranului „înainte să fie prea târziu”, a insistat ambasadorul Israelului la ONU, Gilad Erdan, în reuniunea de urgenţă a Consiliului.
În schimb, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat atât bombardamentul de la Damasc, cât și atacul asupra Israelului și a făcut apel la „reţinere maximă”. „Nici regiunea, nici lumea nu-şi mai pot permite alte războaie”, a subliniat el.
„Orientul Mijlociu se află pe marginea prăpastiei, popoarele din regiune se confruntă cu un adevărat pericol al unui conflict generalizat devastator. Este momentul dezamorsării şi dezescaladării. Este momentul să se dea dovadă de o reţinere maximă”, a afirmat Guterres.
De la Revoluția Islamică produsă în 1979 la Teheran, Israelul a devenit principalul inamic al Iranului și invers. Până acum, regimul islamist de la Teheran nu a atacat direct Israelul, apelând de regulă la forțele sale proxy, cum ar fi mișcarea şiită libaneză Hezbollah.
La noapte se dă ora înapoi. Vezi cum trece România la ora de iarnă 2024!