Baza va avea până la 500 de soldaţi

În timp ce cunoscutul prezentator se afla la Deveselu, la Bucureşti, secretarul de stat Bogdan Aurescu a prezentat la MAE, instituţie pe care o reprezintă, principalele dispoziţii ale Acordului româno- american semnat, la 13 septembrie, de Teodor Baconschi şi Hillary Clinton. Documentul privind amplasarea elementelor scutului antirachetă la Deveselu e încheiat pe perioadă nedeterminată, însă poate fi denunţat în orice moment de oricare dintre părţi, prin notificare scrisă, dar cu efect peste doi ani. Iată care sunt principalele prevederi ale acordului privind amplasarea scutului antirachetă la Deveselu:

  • Baza rămâne în proprietatea şi sub jurisdicţia suverană a României;
  • România va stabili un spaţiu aerian restricţionat în jurul bazei;
  • Numărul membrilor forţei SUA în Baza de la Deveselu nu poate depăşi 500 de persoane;
  • SUA vor utiliza, “în măsura posibilului”, cetăţeni şi firme româneşti pentru contracte la Deveselu;
  • România nu îşi asumă răspunderea pentru prejudiciile în afara teritoriului său;
  • România şi SUA îşi împart costurile pentru bază;
  • Statele Unite vor avea autoritate exclusivă asupra operaţiunilor.

Ce este sistemul antirachetă

Implicarea României în scutul antirachetă presupune amplasarea de interceptori tereştri (rachete de interceptare SM3 tip Block1B) în baza de la Deveselu, judeţul Olt. Sistemul va garanta acoperirea integrală a teritoriului ţării noastre, precum şi a zonei central-europene, împotriva eventualelor atacuri cu rachete balistice. Interceptorii sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile prin forţa impactului, neavând focoase. La Deveselu vor fi instalate 3 baterii, adică 24 de rachete interceptoare.

 
 

Urmărește-ne pe Google News