Căderea cancelarului austriac Sebastian Kurz înseamnă și prăbușirea unui nou model pentru conservatorii din Europa, cred analiștii

Când Sebastian Kurz a devenit cancelar al Austriei, întreaga Europă a privit cu interes sau admirație. La doar 31 de ani, tânărul politician părea că a rezolvat problema partidului său conservator suferind și mai mult, a devenit un model pentru liderii de centru-dreapta din Europa.

Patru ani mai târziu, Kurz a fost forțat să demisioneze, pe fondul unei anchete anticorupție care îl suspectează că a folosit bani publici pentru a manipula sondaje de opinie și pentru a plăti presa pentru articole favorabile, care să îi paveze drumul spre putere.

Căderea sa ar putea avea ecouri în întreaga Europă, crede New York Times.

Demisia lui Kurz vine într-un moment în care peisajul politic de pe continent este tot mai fragmentat, iar partidele tradiționale, de centru-dreapta sau centru-stânga, pierd teren în fața unor noi actori politic, inclusiv extremiști.

Tânăr și adaptat epocii tehnologice, Kurz părea a fi un politican care a găsit formula necesară pentru păstrarea centrului politic. A făcut-o însă adoptând limbajul antimigrație al extremiștilor, în vreme ce a schimbat imaginea Partidului Popular, atrăgând sute de mii de noi suporteri.

Și a făcut-o în așa fel încât unii vecini l-au invidiat. „De ce nu avem și noi pe cineva ca el?”, s-a întrebat tabloidul german Bild în octombrie 2017.

Recomandări

PSD-PNL-UDMR au decis datele alegerilor prezidențiale 2025 – Surse

O ascensiune politică clădită pe o strategie imorală și posibil ilegală

Dar acuzațiile la adresa sa și dovezile care au apărut parțial în spațiul public par să sugereze că chiar strategia de comunicare care i-a câștigat voturi și admirație a fost „profund imorală” și posibil chiar ilegală, observă pentru New York Times Thomas Hofer, consultant politic independent din Viena.

„Ce vedem acum în Europa este prăbușirea unui nou model pentru partidele conservatoare în Europa”, crede acesta. „La nivel internațional, modelul Kurz era unul analizat ca un posibl răspuns la populiștii de extremă dreapta”, adaugă Hofer.

Un nou model era de mult căutat. În toată Europa, partidele tradiționale de centru-dreapta au făcut eforturi să se reinventeze, uneori apelând la armele extremei.

În Germania, creștin-democrații Angelei Merkel, care au guvernat țara în 42 dintre ultimii 72 de ani, au pierdut alegerile de la finalul lui septembrie. A fost cel mai prost rezultat al partidului.

În Franța, unde cinci din opt președinți ai celei de-a Cincea Republici au fost conservatori, centru-dreapta nu a mai câștigat alegeri naționale din 2007.

Iar în Italia, unde creștin-democrații s-au aflat la guvernare aproape jumătate de secol după al Doilea Război Mondial, dreapta s-a fragmentat și s-a mutat spre extremă în ultimii 20 de ani.

Recomandări

Ordonanța „trenuleț”: Angajările la stat suspendate, pensiile și salariile bugetarilor înghețate în 2025. Ce măsuri ia Guvernul

Unul dintre puținii lideri conservatori de succes din vestul Europei este Boris Johnson. Asemenea lui Kurz, el a adoptat nu doar retorica naționalistă antimigrație, dar și relația simbiotică cu tabloidele.

Declinul partidelor de centru este probabil „ireversibil”

Unii analiști spun acum că evenimentele din Austria sugerează că strategia politică a lui Kurz nu este viabilă pe termen lung pentru revitalizarea conservatorismului de centru.

„Kurz este un politician care a luat un partid tradițional de centru-dreapta, l-a târât într-o zonă populistă, iar acum are probleme”, spune Timothy Garton Ash, profesor de istorie europeană la Universitatea Oxford.

O lecție este că declinul partidelor tradiționale centriste atât la stânga cât și la dreapta, este structural, și probabil ireversibil, crede Garton Ash.

Social-democrații au început să piardă teren acum ceva vreme. Odată cu declinul sindicatelor, și din cauza faptului că părți din electoratul clasei muncitoare au părăsit stânga politică, scorurile social-democraților s-au redus începând cu anii 2000. Acum a venit rândul conservatorilor.

Există o diferență. Multe dintre politicile conservatorilor rămân dominante în Europa, în ciuda faptului că partidele se micșorează.

Recomandări

Vladimir Putin va sfârși ca Bashar al-Assad în 2025, anunță Maximilian Andronnikov, aka Cezar, liderul Legiunii „Libertatea Rusiei”

„Dacă te uiți la Germania, Franța sau Italia, nu conservatorii au câștigat alegerile, dar politicile aflate în vigoare sunt cele de centru-dreapta”, spune Dominique Moïsi, politolog și consilier la Institutul Montaigne din Paris.

În Franța, președintele Emmanuel Macron a demolat sistemul politic câștigând alegerile cu partidul său liberal En Marche. Acum însă, el s-a mutat substanțial la dreapta.

Mario Draghi, premierul Italiei, nu are afiliere politică, dar ca fost președinte al Băncii Centrale Europene, este văzut ca un centrist.

Chiar și în Germania, unde social-democrații au câștigat la limită alegerile, candidatul acestora pentru postul de cancelar este actual ministru de Finanțe în cabinetul Merkel și este considerat a fi la dreapta propriului partid.

„Diviziunea clară între stânga și dreapta care a dominat politica europeană nu se mai poate aplica”, crede Moïsi.

„Extrema-dreaptă este mai extremă. Centru-dreapta se mută spre centru, iar stânga clasică a făcut implozie, ca în Franța, sau luptă pentru supraviețuire, prin Verzi”, adaugă el.

De la centru spre dreapta

Dar asta nu i-a împiedicat pe politicieni să caute o cale de a reînvia trecutul, iar Kurz a fost văzut ca un model.

„Putem vedea în Austria că Sebastian Kurz reușește, ca un tânăr politician conservator, să fie pe primul loc în rândul tinerilor”, a spus Tilman Kuban, liderul aripii tinere a conservatorilor germani, la câteva zile după înfrângerea în alegeri.

Christoph Ploss, liderul creștin-democraților din Hamburg, a arătat la rândul său spre Austria ca la „un exemplu bun” pentru revitalizarea conservatorismului.

Ce anume va însemna demisia cancelarului este greu de spus acum. Kurz rămâne lider al partidului și parlamentar.

Unii spun că chiar și după ce succesorul său, actualul ministru de externe Alexander Schallenberg, va fi învestit cancelar, Kurz ar putea să dețină în continuare controlul și chiar s-ar putea întoarce la un moment dat.

Nu ar fi prima sa reinventare. Odinioară un tânăr politician văzut drept liberal, Kurz a virat spre dreapta, câștigând alegeri și intrând la guvernare alături de gruparea extremistă Partidul Libertății.

După ce primul guvern s-a prăbușit, tot în urma unei afaceri de corupție, care viza partenerul de coaliție, el a câștigat iarăși alegerile și a intrat într-o alianță cu Verzii.

Oricum, comentatorii spun că, de fapt, Kurz este mai puțin reprezentantul conservatorismului tradițional și mai degrabă cel al oportunismului politic care a a evoluat în Europa în spațiul dintre centru-dreapta și extremism.

„Noua politică a dreptei, care ține de migrație și identitate, este cea pe care o vedem în întreaga Europă”, spune Garton Ash.

Tentația conservatorilor de a se muta spre dreapta nu va dispărea, nici după scandalurile care au apărut în Austria, crede el.

„Cei mai periculoși populiști sunt cei care arată cel mai puțin ca niște populiști. Este valabil pentru Johnson și este valabil și pentru Kurz”, mai spune profesorul de la Oxford.

Urmărește-ne pe Google News