ComenteazăÎn 2014, ISIS se afla la porțile Bagdadului. Promisiunea unui Califat prindea contur și numărul adepților creștea. Trei ani mai târziu, gruparea a pierdut aproape tot teritoriul pe care îl cucerise, nu doar în Irak, ci și în Siria. Înfrângerea militară a Statului Islamic a fost proclamată după ce jihadiștii au fost alungați din bastioanele lor, orașul irakian Mosul și orașul sirian Rakka. Cel din urmă fusese folosit ca centru de comandă pentru atacurile lansate în marile capitale europene. În prezent, ISIS controlează doar teritorii restrânse și izolate din cele două state musulmane, dar experții și guvernele occidentale sunt reticente în a declara organizația drept lichidată. Mai ales că jihadiștii continuă să orchestreze atacuri în Europa, și nu numai.
,,Secretul murdar” din capitala ISIS
În noiembrie, o investigație a BBC arunca o nouă lumină asupra confruntărilor din Siria. În timp ce guvernul irakian și coaliția condusă de americani susțineau că majoritatea luptătorilor au fost uciși, jurnaliștii britanici citau martori care descriau un ,,secret murdar”. Sute de jihadiști și familiile lor au fost lăsați să plece din Rakka, fosta capitală a teroriștilor, în baza unei înțelegeri secrete. Încărcați în camioane, jihadiștii s-au răspândit în restul Siriei, iar unii au ajuns până în Turcia.
Ancheta BBC era întărită, o lună mai târziu, de o relatare a platformei BuzzFeed. Călăuze din rețelele traficanților de oameni spun că un număr mare de membri ISIS au reușit să se strecoare în Turcia. De acolo, pot încerca să se infiltreze în rutele de migranți care se îndreaptă spre Europa și Asia.
EPA/AHMED JALIL
Printre cei care au scăpat s-ar număra și luptători străini, adică oameni din țări precum Franța, Belgia și Marea Britanie care au venit în Siria pentru a lupta alături de ISIS și acum se întorc acasă. Serviciile secrete trebuie să stabilească în ce măsură sunt radicalizați și dacă prezintă risc terorist.
În ultimii cinci ani, recruții ISIS au provenit din afara spațiului arab, dar mai ales din teritoriile pe care le cucereau.
,,Impulsul gravitațional final, ca să spunem așa, diferă de la o situație la alta. Unii aderau pentru simplul motiv că ISIS ajungea în localitățile lor și devenea singura facțiune islamistă căreia puteau să i se alăture. Alții erau pur și simplu impresionați de îndrăzneala militară a ISIS în campaniile îndreptate împotriva facțiunilor rivale rebele”, scriu Michael Weiss și Hassan Hassan în cartea ,,ISIS, armata jihadului”.
Abu Bakr al-Baghdadi, mort sau viu?
Soarte șefului ISIS, Abu Bakr al-Baghdadi, este la fel de incertă ca cea a celorlalți membri ISIS. Armata rusă susține că liderul grupării teroriste a fost ucis în timpul unui raid aerian. Informația a fost confirmată ulterior de Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, una dintre cele mai influente organizații din Siria.
Armata americană, însă, insistă că nu are nicio dovadă care să ateste că al-Baghdadi este mort. Cel care s-a autoproclamat ,,calif” a avut o singură apariție publică, în 2014, la moscheea al-Nuri din orașul Mosul.
Abu Bakr al-Baghdadi
Dacă moartea șefului ISIS va fi confirmată, un nou lider va trebui să se ridice în locul lui. La rândul său, al-Baghdadi l-a înlocuit pe al-Zarqawi, care a condus ramura Al-Qaeda din Irak și pe care americanii l-au declarat inamicul numărul unu după moartea lui Bin Laden.
Momentul este descris de Loretta Napoleoni, în cartea ,,Isis, califatul terorii”. ,,Când Colin Powell l-a evidențiat pe al-Zarkawi spunând că este omul Al-Qaida în Irak, iordanianul a devenit aproape peste noapte o nouă stea jihadistă, iar finanțatorii au început să-i îngroape în bani pe ei și pe cei din grupul său”.
Lupta cu terorismul în era Trump
La începutul lunii decembrie, președintele american Donald Trump își asuma meritele pentru decimarea grupării. Deși este adevărat că ISIS a pierdut mult teren în mandatul său, specialiștii spun că Trump nu a făcut altceva decât să continue strategia pusă la punct de predecesorul său, Barack Obama.
EPA/AHMED JALIL
Singura schimbare notabilă adusă de Trump se referă la hotărârea de a la da comandanților din teren mai multă libertate decizională. În rest, implicarea SUA presupune susținerea trupelor locale prin antrenamente și atacuri aeriene asupra luptătorilor ISIS.
Statele Unite ale Americii au 5.200 de trupe în Irak și aproape 2.000 în Siria.
A doua retragere a Rusiei
Ecuația războiului din Siria s-a schimbat radical în 2015, când Rusia a intervenit militar în sprijinul regimului Bashar al-Assad. Vladimir Putin a insistat că principalul obiectiv al Moscovei este lupta cu terorismul, însă opoziția și coaliția condusă de SUA spun că avioanele Rusiei s-au concentrat pe rebelii anti-Assad.
Din 2015 până în prezent, Putin a anunțat de două ori retragerea din Siria, dar ea nu s-a materializat niciodată complet. Ultima oară, pe 11 decembrie. Însă Rusia continuă să controleze cel puțin o bază aeriană în Siria, iar prezența sa militară este incontestabilă, conform guvernelor occidentale.
”Comentariile Rusiei despre retragere nu corespund, adesea, cu reducerea efectivă de trupe și nu afectează prioritățile SUA din Siria”, a spus un purtător de cuvânt al Pentagonului, Eric Pahon, potrivit Reuters.
Televiziunea de stat a Siriei l-a citat pe Bashar al-Assad mulțumindu-i lui Putin pentru ajutor și spunând că sângele ,,martirilor” ruși s-a amestecat cu cel al soldaților sirieni.
Contribuția Rusiei a constat, în mare parte, din atacuri aeriene. Bătăliile la sol au fost purtate de miliții șiite susținute de Iran, un alt sponsor al regimului Assad și marele rival al Arabiei Saudite în regiune.
Cine reface Irakul?
Fostul comandant al trupelor americane în Irak, generalul David Petraeus, spunea că, în orice război, cea mai importantă este bătălia de după bătălie. Adică procesul de recontrucție a țării și de câștigare a încrederii locuitorilor ei.
”Simpla împingere a Statului Islamic dintr-o poziție formală de guvernare în Irak și Siria, deși un prim pas important, nu va asigura atingerea obiectivelor post-eliberare și nu va reduce probabilitate ca ISIS, sau altă organizație teroristă nu va profita de această pace fragilă”, scriu autorii unui studiu realizat de Centrul pentru Combatere a Terorismului, de la West Point.
EPA-EFE/OMAR ALHAYALI
Cum americanii suflă și în iaurt după experiența Afganistanului și a războaielor din Golf, Washingtonul nu vrea să-și asume singură refacerea Irakului. Dimpotrivă, ar prefera să aibă un rol secundar sau să se afle în linia a doua. La nivelul NATO s-a discutat despre un plan de contigență prin care toată Alianța să trimită trupe de menținere a păcii. Deocamdată însă, spun surse militare, ideea nu are aderență și nu este clar dacă ea se va materializa în anii următori.
Citește și: