Câinii trec prin al treilea val de domesticire, care îi duce într-o nouă fază de evoluție, arată un studiu realizat în Suedia

Oamenii de știință suedezi au descoperit că această schimbare a crescut nivelul unui hormon responsabil pentru legăturile sociale la câini, și în special la câinii de serviciu.

Un studiu a concluzionat că hormonul – oxitocina – este cel care îi determină pe câini să caute contactul cu stăpânii lor. 

Pe măsură ce oamenii au domesticit lupii în animalele de companie afectuoase pe care le cunoaștem astăzi, sensibilitatea câinilor la oxitocină a crescut, potrivit cercetătorilor.

Efectul oxitocinei

Studiul, realizat de cercetătorii de la Universitatea Linköping din Suedia în 2017, a investigat modul în care câinii și-au dezvoltat capacitatea unică de a lucra împreună cu oamenii, inclusiv dorința lor de a „cere ajutor” atunci când se confruntă cu o problemă dificilă.

Cercetătorii au bănuit că a fost implicat hormonul oxitocina, deoarece se știe că joacă un rol în relațiile sociale dintre indivizi. 

Efectul oxitocinei depinde de cât de bine se leagă de receptorul său din interiorul celulelor. 

Studiile anterioare au arătat că variațiile materialului genetic situat aproape de gena care codifică receptorii de oxitocină influențează capacitatea câinilor de a comunica. 

Cu alte cuvinte, abilitățile sociale ale câinelui sunt parțial înrădăcinate în genetica lor – în special în genele care le controlează sensibilitatea la oxitocină. 

Recomandări

Victor Micula, trimis de judecători la mănăstire în loc de pușcărie, după ce și-a cumpărat un arsenal prin interpuși. Milionarul e nemulțumit și cere revizuirea

Cercetătorii au observat 60 de golden retrievers în timp ce încercau să ridice capacul unui borcan cu dulceață, care a fost făcut intenționat imposibil de deschis.

De asemenea, au colectat tampoane ADN din interiorul nasului câinilor pentru a determina ce variantă a receptorului de oxitocină avea fiecare.

Câinii au efectuat acest test comportamental de două ori, o dată după ce au primit o doză de spray nazal cu oxitocină și o dată după ce au primit o doză de spray nazal salin neutru. 

Echipa a cronometrat câinii pentru a vedea cât timp vor încerca să deschidă ei înșiși borcanul înainte de a se întoarce la stăpânul lor pentru a cere ajutor. 

Rezultatele au arătat că animalele cu o anumită variantă genetică a receptorului au avut o reacție mai puternică la spray-ul de oxitocină decât alți câini și că doza de oxitocină creștea probilitatea de solicita ajutor decât doza salină. 

Domesticirea a modificat genele

Aceste descoperiri oferă o perspectivă asupra modului în care domesticirea a modificat genele care influențează abilitățile sociale ale câinilor. 

Acum, experții canini Brian Hare și Vanessa Woods au spus că trăsăturile comportamentale ale câinilor trec printr-un al treilea val de domesticire. 

Recomandări

Închisoare cu executare pentru cei care conduc fără permis. Ce implicații ar avea o astfel de decizie

Pe măsură ce rolul pe care îl joacă aceste animale în viața noastră s-a schimbat de la lucrător la însoțitor, la fel și comportamentul lor și poate și biologia lor.

Hare este profesor de antropologie evoluționistă la Universitatea Duke și directorul Centrului de cunoaștere canină, iar Woods gestionează programul Puppy Kindergarten al centrului, care antrenează puii să devină câini de serviciu.

Puppy Kindergarten servește și ca proiect de cercetare pe termen lung pentru a evalua modul în care diferitele strategii de dresaj influențează comportamentul și dezvoltarea cognitivă a câinilor.

Adaptați pentru secolul XXI

Studierea acestor căței i-a convins pe Woods și Hare că acești câinii de serviciu sunt „unic de bine adaptați la viața în secolul 21”, au notat cercetătorii în The Atlantic . 

Acești câini sunt „profesioniști înalt pregătiți” care își pot ajuta proprietarul în sarcini, rămân calmi și liniștiți atunci când nu lucrează activ și au dispoziții prietenoase. 

„Spre deosebire de majoritatea câinilor de companie, câinii de serviciu sunt atrași de străini, chiar și de căței. Iar afecțiunea din ce în ce mai mare pare să fi schimbat biologia acestor câini, la fel cum a făcut-o cu mii de ani în urmă”, au scris Woods și Hare.

Recomandări

Documentarul cu Iohannis nu e despre Iohannis, ci despre „elita promotoare a votului superior”

Acești câini dresați întruchipează trăsăturile companionului canin ideal. Se potrivesc perfect în viețile proprietarilor lor și în lumea modernă. 

„Câinii de serviciu se potrivesc în viața persoanei lor într-un mod în care mulți proprietari de câini apți de muncă doresc ca animalele lor de companie să se potrivească în a lor”, au scris Woods și Hare.

Chiar și cu doar câteva decenii în urmă, câinii erau priviți foarte diferit decât sunt văzut astăzi. Erau animale de muncă însărcinate cu slujbe precum vânătoarea, păstoritul și păzirea casei lor și a oamenilor din ea . Trebuiau să fie mereu activi și în alertă. 

Până în anii 1990, câinii își petreceau cea mai mare parte a vieții afară. Fără urbanizarea extinsă pe care o cunoaștem astăzi, aveau o mulțime de spațiu pentru a hoinări și a explora. 

„Dacă câinele tău ar dormi cu tine în pat, probabil te-ai trezi plin de căpușe sau purici”, au scris cercetătorii. 

Dar astăzi, mai mulți câini trăiesc în zone dens populate și, în consecință, petrec mult mai mult timp în interior. De asemenea, ei interacționează mai des cu câini și oameni necunoscuti.

Această schimbare a determinat unele comportamente care i-au făcut pe câinii care atrăgeau strămoșii noștri să devină dezadaptativi, au scris Woods și Hare. De exemplu, „apărarea împotriva oamenilor și animalelor ar putea face ca un câine să fie mai dificil de plimbat prin cartier”.

„Câinii care sunt mai energici, mai excitabili, mai fricoși sau anxioși decât media au șanse mai mari să fie trimiși în adăposturi, unde s-ar putea lupta să-și găsească o casă nouă”, au adăugat cercetătorii. 

Woods și Hare cred că aceste noi presiuni societale conduc la un al treilea val de domesticire canină, câinii de serviciu reprezentând cei mai evoluați membri ai haitei.

„Câinii de serviciu pot arăta ca retriever-ul tău Labrador obișnuit, dar în comparație cu câinii de lucru militari sau chiar cu laboratorul obișnuit al familiei, ei sunt aproape o rasă diferită”, au scris cercetătorii. 

„Diferențele dintre câinii de companie demonstrează, de asemenea, cât de diferită poate deveni o populație de câini în mai puțin de 50 de ani”, au adăugat ei.

Primul val de domesticire, în urmă cu 40.000 de ani

Domesticizarea canină datează între 40.000 și 14.000 de ani. Primul val de domesticire a început când oamenii au trăit ca vânători și au lăsat adesea deșeuri alimentare la marginea așezărilor lor.

Lupii care au profitat de această sursă de hrană previzibilă și bogată în energie și au câștigat un avantaj de supraviețuire, spun Woods și Hare. „Ca urmare, de-a lungul generațiilor, atracția animalelor față de oameni a înlocuit frica și agresivitatea”.

Al doilea val a început după Revoluția Industrială. În acest timp, clasa de mijloc aflată în creștere dorea câini care să reprezinte bunul gust și venitul stăpânilor lor. 

Acest lucru i-a determinat pe occidentali să înceapă să crească câini pentru trăsături fizice specifice, creând în cele din urmă majoritatea celor 200 de rase de câini recunoscute astăzi de American Kennel Club, au scris cercetătorii. 

Pe măsură ce intrăm într-un al treilea val de domesticire – unul care se concentrează mai mult pe adaptarea personalității câinilor la lumea noastră modernă – Woods și Hare consideră că oamenii ar trebui să aibă un rol activ în facilitarea acestui proces. 

„Pentru fericirea câinilor și a stăpânilor lor, oamenii trebuie să crească și să antreneze mai mulți câini precum animalele de serviciu, pornind într-un nou val de domesticire a câinilor pentru a-i ajuta să se integreze în noua lume pe care am creat-o”, au transmis cei doi cercetători.

Urmărește-ne pe Google News