Calafat, orașul care stă pe izvoare de apă termală, dar oamenii care locuiesc la bloc se încălzesc cu lemne

Acum, orașul de la Dunăre, în care s-a născut unul dintre cei mai mari fotbaliști români, Gheorghe Popescu, dar și actorul Ștefan Iordache, e unul părăsit.

Bătrânii sunt cei care fac „legea”, după ce mulți tineri au ales drumul Spaniei, Italiei sau Angliei pentru a munci. Iar locurile de muncă de aici sunt din ce în ce mai puține. Viața oamenilor din Calafat nu e deloc ușoară.

• 80 de blocuri și peste 3.500 de apartamente sunt în orașul de la malul Dunării, dar nu mai există nicio Asociație de proprietari
• Calafat a rămas fără încălzire în sistem centralizat din 2010, iar de atunci 17.000 de persoane taie lemnele cu drujba și le despică cu topoarele
• Balcoanele nu mai găzduiesc borcanele cu murături, ci butucii de foc gata să ardă pe timpul iernii
• Zonele verzi din spatele blocurilor de 4 etaje au devenit magazii cu lemne, acolo unde oamenii le aranjează  încă din iunie
• Locuitorii dunăreni și-au făcut centrale pe lemne în apartamente, iar cei mai puțini centrale electrice, fiind extrem de costisitoare

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

În prezent, în Calafat locuiesc aproximativ 17.000 de persoane, cele mai multe la blocurile micuțe de 4 etaje. Sunt 80 de blocuri în cartierele Traian și Mogador, care delimitează zona de case din centrul orașului. Ca o curiozitate, Calafatul este singurul oraș din România în care toate străzile sunt drepte.

Viața în orașul fantomă

Revoluția a schimbat total orașul. L-a transformat într-unul fantomă. Fabricile au dispărut în totalitate, sunt doar maldăre de beton, fără geamuri sau aparatură. Hoții și-au făcut de cap și s-a furat tot ce se putea fura! Anii au trecut, banii au început să fie din ce în ce mai puțini, iar problemele oamenilor au devenit din ce în ce mai mari. Facturile nu s-au mai plătit, iar societatea de termoficare, Termo Calafat, a intrat în faliment! Iarna lui 2009 a fost prima în care nu a mai fost căldură în caloriferele blocurilor. Și așa au rămas și după zece ani.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

„Au nenorocit orașul!”

„Situația nu e una plăcută, dar nu se poate face nimic. Am moștenit o situație catastrofală. Am vrut să fac multe pentru termoficarea din oraș, dar n-am avut cu cine. Sunt alții care au nenorocit orașul ăsta și nu și-o asumă acum. De zece ani orașul nu are căldură, stația de termoficare s-a închis după ce a intrat în faliment. De atunci, oamenii fac ce pot. Cele mai multe apartamente au centrale pe lemne. Arată groaznic blocurile când vezi coșurile alea imense ieșind din casele oamenilor. Dar n-avem ce face!”, spune pentru Libertatea primarul Lucian Ciobanu.

Membru PSD, Ciobanu e la primul mandat de primar, dar „Nu voi renunța, vreau să încerc să schimb orașul ăsta în bine! Chiar dacă unii mă vor terminat, nu le voi da șansa”.

Susține că n-are majoritate și sunt oameni care îi blochează toate proiectele, care ar putea aduce o soluție benefică orașului: „Politica asta domne e ceva… N-am majoritate în Consiliul Local, așa că dacă vreau să fac ceva n-am nicio șansă. PNL și ALDE blochează tot! Ăștia de la ALDE de aici și când erau în alianță cu noi votau împotrivă. Dacă atâta pot oamenii? N-ai cu cine să discuți, fiecare face ce-l duce capul”.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

Balcoanele, depozite de lemne!

Camioanele cu lemne opresc pe străzi, în fața caselor și a blocurilor. Oamenii se îmbracă gros, își scot drujbele din casă și topoarele din magazii. Nu e un concurs al celor mai buni tăietori de lemne din lume, e doar pregătirea pentru o noua iarnă grea. Pentru o mașină plătesc 2.200 de lei.

„De ani de zile cumpărăm lemne încă din mijlocul verii. Le aduc băieții de prin Bulgaria.

Cumpărăm butuci de lemne cu camionul, apoi îi tăiem și îi aranjăm în balcon. Nu mai ținem aici borcanele cu zacuscă și cu murături. P-alea le-am mutat în sufragerie… Mai vine câte-un miros de varză acră, dar aia e. În balcon ținem lemnele.

Ion a lu Butelie

Vecinii de peste drum și-au desființat până și grădina de vară din fața blocului ca să-și facă magazie de lemne. Au pus porți, le-au ferecat cu lacătele ca să nu le fure hoții noaptea”, spune Ion a lu’ Butelie, de 79 de ani.

Nea Ion stă la etajul 4 și cară bucățile de lemne cu cârca: „Ce să fac tataie? Cine să mă ajute? Copiii sunt la București, nepoții prin Spania. Soția are și ea probleme cu picioarele. E greu! Primarul n-are ce să facă! S-a tot chinuit cu apa termală, dar degeaba”.

Apa termală de sub oraș, un pahăr de zaibăr și o rugăciune

Dar care-i povestea cu apa termala? Ne explică primarul Ciobanu:

Au descoperit specialiștii că stăm pe-o bogăție. La 2.000 de metri adâncime, apa termală a Calafatului are 96 de grade, iar la 3.000 de metri ajunge la 135.

primarul orașului Calafat:

Am adus tot felul de ingineri care erau gata să dea drumul la lucrare și să putem beneficia de această apă termală. Există punctele termice de care ne putem folosi, dar și conductele din oraș. Se făcea o investiție serioasă și aia era, dar nu s-a vrut!”.

Din informațiile primite de la primăria din Calafat investiția se putea face cu bani veniți de la Uniunea Europeană.

„Dosarul se făcea repede, iar toată investiția se ridică undeva la 4 milioane de euro! Era singura salvare a căldurii în oraș! Au venit mai mulți ingineri care voiau să se apuce de treaba, dar totul s-a dus pe apa sâmbetei. Uitați-vă la Vidin, la vecinii noștri de peste Dunăre. Apa lor termală a ieșit la suprafață și o să facă investiții extrem de repede pentru a profita din plin de acest lucru. Noi… Noi nu facem nimic, ce să facem? Ne ducem crucea”, mai spune Lucian Ciobanu pentru ziar.

Drujbele nu s-au oprit. Benzina se cumpără la sticlă de apă plată la 2 litri. Trunchiurile de copac devin buturugi, iar după, toporul intră în acțiune.

Oamenii nu renunță, spun o rugăciune, se închină și speră. Uneori, un pahar de zaibăr ajută.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro