Calamitatea pestei porcine africane. Autoritățile abia acum licitează serviciile de prevenire şi eradicare a bolilor la animale

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), aflată în subordinea Guvernului, trebuie să urmărească, potrivit legii, tot lanţul de producţie a alimentelor de origine animală, de la fermier la consumator, fie ca este vorba de mezeluri, produse semipreparate sau de carne.

Autoritatea guvernamentală răspunde şi de „monitorizarea și controlul activităţilor din domeniul sanitar-veterinar”. Aici intră inventarierea animalelor de pe întreg teritoriul ţării, crotalierea lor, verificarea stării de sănătate şi eradicarea bolilor.

De două luni, pe teritoriul României, virusul pestei porcine africane ucide zeci de mii de porci.

13 direcţii sanitar-veterinare sunt în plină procedură de licitaţie pentru „servicii de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale”.
Câteva se suprapun cu judeţele înroşite de pesta porcină: Bihor, Satu Mare, Tulcea, Constanţa şi Călăraşi.
În două judeţe, Satu Mare şi Vâlcea, contractele pentru circumscripţii au fost atribuite abia luni.
În România sunt acum aproape 600 de focare confirmate.
Aproape toate licitaţiile au fost lansate în lunile iunie şi iulie 2018, atunci când epidemia de pestă porcină a devenit publică.
Până atunci, în unele cazuri, deconturile pentru serviciile veterinare erau făcute în baza unor acte adiţionale.
Contractele licitate pentru monitorizarea şi îngrijirea animalelor din satele României sunt în valoare de aproape 26 de milioane de lei.
Veterinarii din circumscripţiile pentru care se fac licitaţiile acuză că nu au bani de combustibili pentru deplasări şi că activitatea lor este una de „subzistenţă”.
Din cauză că ANSVSA a anulat inspecţiile de primăvară, „jumătate din cabinetele veterinare de la ţară o să fie în faliment acum în toamnă”, se plânge un medic veterinar din judeţul Dolj.
Un alt medic veterinar din judeţul Vâlcea susţine că vrea să plece în Germania, după 15 ani în care a îngrijit animalele din peste 20 de sate.
9 lei decontează statul român pentru o analiză de pestă porcină, dacă fermierii observă semne ale bolii şi cheamă medicul veterinar.
Libertatea a cerut lămuriri de la ANSVSA, dar până la această oră, instituţia nu a transmis nicio explicaţie.

Autorităţile avertizează că „pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire”, dar că „pentru oameni, acest virus are, însă, impact la nivel economic și social„. Așa se termină aproape toate informările statului către populație.

Potrivit celor mai recente date furnizate de ANSVSA, doar în judeţul Tulcea sunt 471 de focare de pestă porcină africană!

Virusul continuă să se împrăştie şi în capătul opus al ţării: judeţul Satu Mare a înregistrat 6 focare în gospodării și 9 cazuri la porci mistreți, judeţul Bihor a raportat 22 de zone, iar în judeţul Sălaj au fost descoperiţi doi porci mistreţi ucişi de pesta africană.

„Alo, pesta?”

Teoretic, aceste informaţii care au ajuns la ANSVSA, din fiecare judeţ, au urmat un traseu standard.

Medicul veterinar care este alocat unei circumscripţii de sate şi comune transmite informaţiile medicului veterinar zonal, care transmite mai departe şefilor săi din conducerea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) de la judeţ.

De aici, raportul pleacă spre Centru, la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, care dispune, în cazul în care se impun, măsuri în sens invers, prin prefecţii de judeţ.

Metoda „decontul”

Dar acest circuit este condiţionat, din punct de vedere legal, de un contract între medicul veterinar de la ţară și statul român.

Începând din 1995, în România nu mai există în mediul rural medici veterinari de stat. Serviciile direcţiilor judeţene au fost concesionate medicilor locali.

Serviciile veterinare presupun, printre altele, examinarea clinică a animalelor pentru suspiciunea bolilor majore, recoltări de probe de sânge pentru examene de laborator, recoltare de apă şi furaje sau lucrări de decontaminare şi dezinfecţie, tocmai pentru a preveni un dezastru ca cel provocat acum de pesta porcină africană.

Iar regula jocului a fost stabilită ca abia după ce veterinarii satelor îşi fac treaba, statul să plătească pentru ele.

Nod în hartă

Unele dintre cele 13 judeţe unde se licitează la această oră acordurile cadru pentru serviciile veterinare se suprapun cu cele trei regiuni roşii pe harta pestei porcine: nord-vest, nord-est şi sud-est.

Județele unde direcțiile sanitar-veterinare licitează servicii veterinare

Două dintre aceste zone au fost poarta de intrare în România a virusului care a dus la moartea a zeci de mii de porci.

Zonele afectate de pesta porcină africană.

În Satu Mare, județul unde, în iulie 2017, s-a înregistrat oficial primul caz de pestă porcină africană în România, numărul focarelor a ajuns la şase, toate în gospodăriile localnicilor. În plus, nouă porci mistreți au fost găsiţi morţi, arată ultimele datele ale ANSVSA, făcute publice în 3 august.

Luni, în 6 august 2018, licitaţia pentru „servicii de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale” este atribuită. Acordul cadru pe patru ani este de 374.659 de lei şi acoperă în acte două circumscripţii sanitar-veterinare de asistenţă: comunele Micula şi Săuca. Comuna Săuca are cinci sate, cu 597 de gospodarii şi este la o aruncătură de băţ de graniţa cu Ucraina, acolo pe unde se presupune că mistreţii sălbatici au adus virusul în România.

Veterinarul Ioan Sabău a câştigat licitaţia.

Potrivit contractului, statul român trebuie să-i plătească aproximativ 200.000 de lei pentru următorii patru ani, ca să supravegheze animalele din zonă.

„La prestări servicii, vă pot spune că am terminat procedura de licitaţie. Am avut o perioadă de prelungire, pentru a acoperi perioada fără contract, prin act adiţional. Cu deconturile, la noi, la Satu Mare, nu au fost probleme.

Ce a fost în urmă cu câţiva ani nu mai contează. Ce problemă avem noi acum ţine de actualizarea tarifelor. Cu asta ne confruntăm. Sunt exploataţii cu sute de animale şi tariful pentru inspecţia lor este de 26 de lei.

Majorarea ar trebui să fie de cel puțin 30 la sută„, a declarat pentru Libertatea medicul veterinar.

„Mă dusei să previn pesta”

La 400 de kilometri distanţă, în Dolj, Direcţia Judeţeană Sanitară Veterinară vrea să plătească aproape 500.000 de lei pentru siguranța sanitar-veterinară a zonei Segarcea, a comunei Goicea şi împrejurimile acestora. Licitaţia a început pe 19 iulie, iar acum se află în procedură de deliberare.

Libertatea a luat legătura cu veterinarul Florin Stancu, cel care are pe semnătură o circumscripţie vecină – comuna Bratovoeşti.

Se plânge tot de tarifele impuse de stat, care nu ar mai fi actualizate din 2008.

„Eu, acum, dacă mă duc să recoltez o probă de sânge de la un porc pentru că îl suspectez că e bolnav de pestă africană, statul îmi plăteşte 9 lei. Chiar azi am fost la o gospodărie.

Oamenii s-au speriat, dar nu era vorba de pestă. Omul te-a notificat, trebuie să te duci la el, indiferent dacă e aproape sau la 10 kilometri„, spune Florin Stancu.

Veterinarul doljean trage şi un semnal de alarmă cu privire la strategiile trasate de la centru, care nu ar avea nicio legătură cu situaţia din teren.

„La mine în comuna, anul trecut, am avut 300 de gospodării cu vreo 3.000 de ovine şi caprine, 300 de bovine şi 1.000 şi ceva de suine. Undeva la 8.000 de lei ar fi costat inspecţia de primăvară. Şi trebuia să mai plătesc şi trei-patru tehnicieni pentru ajutor, pentru că suntem limitaţi la două luni de zile să terminam inspecţia. Cu motorina ne-am învăţat. Suntem aşa, de capul nostru, că n-avem la cine să ne plângem să ne dea carburant. Chiar şi aşa, inspecţiile astea de primăvară ne mai salvau şi pe noi”, mai spune veterinarul care, în această perioadă, răspunde apelurilor din ce în ce mai dese ale fermierilor din circumscripţia sa.

Multe cabinete veterinare de la ţară vor pune lacătul pe uşă, din cauză că şeful ANSVSA, Geronimo Brănescu, a suspendat inspecţiile de primăvară.

„La noi, jumătate din cabinetele veterinare de la ţară o să fie în faliment acum, în toamnă„, adaugă Florin Stancu

„E foarte greu să opreşti această boală. E fără precedent!”

Medicul veterinar din Dolj nu se rezumă doar la satele sale.

„Vine medicul de la direcţia judeţeană, vin oameni de la direcţiile agricole care nu au nicio treabă cu pesta, iar medicul e cu alergătură, fără să i se deconteze nimic. Zilele trecute am fost în Tulcea şi, când am ieşit, la punctele alea de dezinfecţie, erau mochetele uscate. Asta e, n-avem ce să facem. La noi e linişte, deocamdată. Deocamdată! (…) E foarte greu să opreşti această boală. E fără precedent! În România, nu am mai avut aşa ceva„, conchide veterinarul doljean.

Meseria, brăţară amară

Şi în judeţul Vâlcea, DSVSA a organizat o licitaţie pentru servicii veterinare în şapte circumscripţii. Doctorul Alexandru Ene a câştigat licitaţia în circumscripţia Crețeni-Amărăşti.

Pentru restul, sistemul electronic de achiziţii arătă că nu au mai fost duse la bun sfârşit. Figurează ca anulate.

„Deconturile vin greu şi nu ne ajung nici să plătim cheltuielile. În cazul meu, cu 21 de sate, plus două acum, nici motorina nu pot să o scot. Consumi de 400 de lei pe zi şi tu scoţi doar 200. Deci mergi pe minus de la o zi la alta, pe datorie. (…) Cei de la DSV nu văd decât deconturile. Ei nu se gândesc că noi am cheltuit motorină şi nu am mai luat banii din decembrie anul trecut. Am luat nişte bani acum şi deja găurile sunt făcute. (…) Trăim de pe azi pe mâine, în subzistenţă, într-o incertitudine totală„, se destăinuie veterinarul.

Veterinarul, devenit jandarm de ocazie

În circumscripţia lui Alexandru Ene, problemele nu se opresc aici.

„Peste tot sunt probleme cu plata şi personalul. (…) Noi ne zbatem, punem matricole ca, în caz de apariţie a pestei porcine africane, să fim pregătiţi. Nu am concediu, stau în permanenţă prin comună şi supraveghez. La orice telefon trebuie să stăm drepţi. Am dat declaraţii că nu circulă maşini cu numere străine care comercializează porci prin comună, ca şi cum noi suntem poliţişti, nu medici„, se destăinuie doctorul veterinar.

Incertitudinea la care face referire Alexandru Ene l-a făcut să-şi mai ia un loc de muncă. Mai mult, veterinarul de care depind câteva mii de oameni se gândeşte să plece din ţară.

„Eu sunt şi tractorist. Încerc să muncesc şi pământul, să-mi fac şi meseria, ca să mai trăiesc după şase ani de facultate şi doi ani de masterat. Am vrut să renunţ, să plec.

După 15 ani ca medic veterinar concesionar, am vrut să plec în Germania şi să-mi văd de treaba mea, că nu mai e de stat aici. Muncim, oamenii la ţară nu ne plătesc. Facem totul pe datorie, pe caiet, ca la bar””, conchide Alexandru Ene.

Licitaţii la indigo

Cele mai „grele” contracte cadru de servicii veterinare scoase la licitaţie de direcțiile sanitar-veterinare sunt pentru circumscripţii din Bihor, Botoşani, Constanţa şi Argeş. Acestea însumează aproape 15 milioane de lei.

Cu excepţia Argeşului, restul judeţelor ori sunt deja afectate de pesta porcină, ori sunt vecine cu un judeţ unde virusul a fost deja confirmat.

Libertatea a cerut lămuriri de la ANSVSA despre zonele care nu beneficiază de contracte pentru servicii veterinare şi a vrut să știe care este explicația pentru care licitaţiile în 13 judeţe au fost demarate în perioada în care epidemia de pestă porcină a devenit publică. Până la această oră, instituţia nu a transmis nicio explicaţie.

Citește și: