Bilanţul zilei de joi, 2 iulie 2020, arată astfel: 450 cazuri noi, dintr-un total de 12.523 de teste.
1. INSP: Numărul de cazuri noi este dat de persoanele depistate pentru prima dată ca fiind COVID-pozitive, nu şi de cele retestate
Deşi mai multe voci din domeniul medical au spus că în indicatorul “cazuri noi” sunt numărate şi persoanele retestate (de exemplu, pacienţii internaţi la care se face din nou testarea, pentru a vedea dacă mai sunt pozitivi sau pot fi externaţi), în realitate numărul cazurilor noi se referă strict la pacienţii proaspăt diagnosticaţi. O singură dată un om figurează în această statistică, comunicată zilnic.
Problema e că INSP a ales ca la cifra zilnică să pună doar cazurile noi pozitive și la cifra globală să adauge și retestările. Astfel, cifra globală e mai mare decât suma cifrelor zilnice. Consecința e că cifra globală ajunge să exprime teste pozitive, și nu oameni unici pozitivi.
Într-un dialog cu Libertatea, Veronica Zoicas, purtător de cuvânt al Institutului Naţional de Sănătate Publică a lămurit acest aspect:
La numărul de cazuri noi intră strict cei depistaţi pozitiv pentru prima dată, nu şi retestările. Retestările intră doar la numărul total de teste.
Veronica Zoicas, INSP:
2. Nu este relevant raportul zilnic dintre numărul de cazuri noi şi numărul de teste
Chiar dacă este tentant să gândim în proporţii de tipul numărul de cazuri noi/numărul de teste efectuate (ca să vedem, fie și incomplet, un ”grad de infectare”), specialiştii atrag atenţia că nu este corect să facem asta, deoarece “în numărul total de teste efectuate zilnic nu intră doar persoanele testate pentru prima dată, ci şi persoanele retestate, care, de pildă, pot ieşi pentru prima dată negative după ce au avut anterior mai multe teste pozitive”, după cum arată Veronica Zoicas, de la INSP.
Cu alte cuvinte, dacă vedem același număr de depistați pozitiv la un număr mai mic sau mai mare de teste, nu putem trage o concluzie absolută privind evoluţia epidemiei, pentru că numărul de teste nu reprezintă persoane noi, ci analize de laborator, inclusiv de la cei retestați, în timp ce numărul de pozitivi e numărul celor depistați prima oară.
De pildă joi, 2 iulie, au fost 450 de cazuri noi pozitive, dar cifra totală de teste pozitive a crescut cu mai mult, pentru că ea include și rezultatele pozitive de la bolnavii retestați.
Cel mai important indicator pentru noi nu este o proporţie, ci numărul zilnic de cazuri noi, care arată cum evoluează epidemia.
Veronica Zoicas, de la INSP:
Nu am testat încă nici măcar o jumătate de milion de români!
Există însă o altă proporţie relevantă, cea care arată eficienţa procesului de testare: câte din persoanele testate aveau COVID-19.
Până în acest moment, 435.013 români au fost testaţi pentru noul coronavirus, potrivit informaţiilor obţinute de la Ministerul Sănătăţii. Un număr semnificativ mai mic decât numărul total de teste efectuate în ţară până acum: 735.221 de teste.
Dintre toţi cei testaţi, 27.746 de persoane au avut virusul. Cu alte cuvinte, 6% dintre oamenii care au ajuns să fie testaţi au virusul.
Iar aproximativ 300.000 dintre testele efectuate în pandemie au fost retestări, de fapt – fie că vorbim de pacienţi infectaţi sau de personal medical.
3. Cât de targetată este, în acest moment, testarea în România
În acelaşi timp, în acest moment, faţă de debutul pandemiei, capacitatea de testare pe plan naţional a crescut foarte mult.
Dacă în martie se puteau face undeva la 700 de teste pe zi, cum arăta Libertatea, doar astăzi au fost efectuate 12.500 de teste. Această creştere progresivă a capacităţii de testare a dus şi la o creştere a numărului de cazuri noi depistate zilnic.
Pe de altă parte, “chiar dacă nu sunt testate contactele pacienţilor cu COVID, dacă nu au simptome, în acest moment, criteriile după care se face testarea sunt destul de largi. Adică sunt testaţi, de pildă, şi pacienţii oncologici care au nevoie să înceapă un anumit tratament în condiţii sigure, sau pacienţii dializaţi. În plus, numărul total de teste îi cuprinde pe cei care şi-au făcut din proprie iniţiativă testul”, explică specialistul INSP.
Sutele de cazuri noi identificate la o populaţie de testaţi destul de variată arată că epidemia din România este încă departe de final.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro