Calculatoarele cuantice sunt aproape de a realiza o nouă revoluție tehnologică în dezvoltarea de noi materiale sau medicamente mai bune.
Acestea nu utilizează principiile calculatoarelor clasice, ci folosesc un fenomen din fizica cuantică numit quantum entanglement (inseparabilitate cuantică). Acest fenomen apare când două particule sunt interconectate într-un mod în care orice acțiune asupra uneia se reflectă în starea celeilalte.
SUA investesc 625 de milioane de dolari în 5 centre de cercetare
Tehnologia calculatoarelor cuantice este încă în fază incipientă, însă noi progrese au loc zi de zi.
Departamentul American al Energiei a anunțat că va crea cinci Centre Naționale de Cercetare în Știința Informațiilor Cuantice, proiect de 625 de milioane de dolari, scrie Scientific American.
Acestea vor fi la dispoziția cercetătorilor din zona academică, din laboratoarele naționale, dar și din industrie.
Calculatoarele cuantice simulează molecule complexe
Calculatoarele cuantice pot duce la descoperiri mai rapide în tehnologia materialelor, medicamente mai bune sau vaccinuri. În ultimii 50 de ani, calculatoarele clasice au accelerat procesul de proiectare a materialelor noi, realizând simulări moleculare.
Însă calculatoarele clasice nu sunt capabile să simuleze molecule complexe. Aici intervin calculatoarele cuantice.
Calculatoarele cuantice folosesc fenomene cuantice precum inseparabilitatea cuantică, superpoziția sau interferența pentru a putea face calcule. În curând, acestea vor deveni mai puternice decât calculatoarele clasice.
Pentru a ajunge acolo, trebuie ca acestea să opereze fără erori. Ele operează cu biți cuantici, aflați într-o stare foarte fragilă, delicată.
Orice acțiune fizică exterioară – căldură, lumină sau vibrații – strică această stare și biții cuantici se transformă în biți normali.
Britanicii au creat o rețea cuantică de mărimea unui oraș în Bristol
Cercetătorii de la Universitatea Bristol au creat o rețea de calculatoare cuantice aflate la distanțe mari între ele, unele chiar și la 17 kilometri, scrie într-un alt articol revista. Până acum, scalarea unei astfel de rețele era greu de realizat, din cauza costurilor mari.
“Am testat-o în laborator și în zone cu fibră optică din orașul Bristol”, spune Siddarth Koduru Joshi, de la Universitatea Bristol. Împreună cu colegii săi, acesta și-a demostrat ideile folosind o rețea cuantică cu opt noduri, dintre care cele mai îndepărtate erau la 17 kilometri distanță.
Rețelele de calculatoare cuantice ale viitorului vor trebui să rezolve două probleme: interconectarea unui număr mare de utilizatori și distanțele mari.
Aceasta din urmă va necesita instalarea unor dispozitive care să extindă raza de distribuție sau sateliți care să transmită de pe orbită particule interconectate către nodurile de la sol.
Echipa de la Universitatea Bristol recunoaște că nu a rezolvat deocamdată problema extinderii distanței mai departe de un oraș.