Calcule înainte de moțiune: Guvernul stă să cadă, dar lipsește majoritatea care să-l înlocuiască

Este nevoie de un număr de 233 de parlamentari care să voteze moţiunea de cenzură depusă de PNL, adică o jumătate plus unu din numărul total de aleşi, pentru ca Executivul să fie demis. Un număr de 237 de parlamentari au semnat acest act, ceea ce înseamnă că există şanse mari ca demersul Opoziţiei să aibă succes.

Ar fi abia a treia moţiune de cenzură a Opoziţiei din istoria post-decembristă care să dărâme un Guvern. Prima dată s-a întâmplat în 2009, când moţiunea a demis Cabinetul Boc 2, iar a doua oară în 2012, când Guvernul lui Mihai Răzvan Ungureanu a fost doborât. A mai existat o moţiune care a dărâmat un Guvern, în 2017, însă ea are o particularitate: nu Opoziţia voia să dărâme Guvernul, ci propria majoritate parlamentară, ceea ce a făcut rezultatul previzibil. A fost cazul Cabinetului Grindeanu.

Rata de succes redusă a moţiunilor de cenzură nu împiedică Opoziţia să încerce, însă. Această moţiune, de exemplu, este a şaptea din ultimii 3 ani. Din 1990 până acum au fost depuse 38. Este un instrument esenţial al Opoziţiei, prin care nu este doar testată majoritatea parlamentară, ci este şi expusă activitatea Guvernului. Din aceste motive, însă, de multe ori în spatele încercării de a da jos un Guvern nu există şi un plan de a forma un nou Cabinet.

Recomandări

Fanta românească e mai scumpă și mai proastă decât cea din Italia: mai puțin suc de portocale, dar mai multe arome și coloranți | Experiment Libertatea

Opoziţia vrea şi nu vrea la guvernare

Liberalii au fost criticaţi în trecut pentru depunerea unor moţiuni de cenzură care nu veneau şi cu propuneri de premier sau program de guvernare. În repetate rânduri, UDMR a ridicat această problemă ca motiv invocat public pentru lipsa de susţinere a moţiunii.

Faţă de alte situaţii, liberalii spun că ar fi pregătiţi pentru a intra la guvernare. Ei au susţinut, însă, că ar prelua şefia Guvernului numai în urma unor alegeri anticipate. Cu toate acestea, scenariul este imposibil. Ludovic Orban şi-a nuanţat declaraţiile recent şi a spus că ar vrea în Guvern, ca premier, dacă nu se ajunge la un consens privind anticipatele.
USR are o poziţie similară.

Dan Barna a declarat că doreşte ca alianţa USR-PLUS să guverneze, însă în urma unui vot al românilor.

Soluţia de compromis, acceptată în mare parte de PNL şi de USR, ar fi un guvern de tranziţie, din care să facă parte partidele care suţin moţiunea de cenzură. Asta ar însemna cooptarea în Guvern şi a ALDE şi ProRomânia.

Cum votează partidele

PSD pare izolat în acest moment în Parlament. Majoritatea de care se bucura depindea de ALDE, însă ieşirea partidului condus de Călin Popescu Tăriceanu de la guvernare i-a lăsat pe social-democraţi în minoritate. Câteva manevre ale PSD, cum ar fi numirea la şefia Senatului a lui Teodor Meleşcanu şi menţinerea Ramonei Mănescu la MAE (ambii lideri ALDE) au tulburat puţin apele în partid, dar nu suficient cât să salveze coaliţia. O parte a parlamentarilor ALDE vor rămâne fideli PSD, însă cea mai mare parte merge pe linia anunţată de Tăriceanu – vot contra Vioricăi Dăncilă.
PNL şi USR au colaborat pentru strângerea semnăturilor pentru moţiunea de cenzură. Liberalii anunţă vor „la vedere”, pentru a demonstra că toţi parlamentarii susţin plecarea Guvernului.

Recomandări

Despre mitul „conflictului milenar” dintre români și maghiari, cu istoricul Sorin Mitu: „Comparați ce au făcut unii cu ceilalți englezii și irlandezii sau evreii și arabii”

PMP şi UDMR au semnat şi vor vota moţiunea.

În cazul minorităţilor naţionale, parlamentarii vor adopta deja obişnuita atitudine: fiecare deputat va vota aşa cum doreşte, fără a fi indicaţii din partea conducerii grupului. O parte a deputaţilor au semnat însă moţiunea.

UDMR a anunţat şi ea că va vota pentru demiterea Guvernului, însă a făcut declaraţii dure la adresa PNL, din cauza fricţiunilor din trecut.

Opoziţia este dezbinată

Toate aceste calcule arată că Guvernul actual ar putea să nu mai aibă o susţinere parlamentară. Moţiunea ar putea trece, ceea ce înseamnă că Executivul va fi demis şi vor începe imediat procedurile pentru numirea unui nou premier. Acesta trebuie acceptat de preşedintele României, după consultări cu partidele.

În cadrul acestor consultări ar trebui să se constituie o majoritate, însă dialogul nu este uşor. ProRomânia şi ALDE susţin moţiunea şi colaborează, dar sunt privite cu neîncredere de restul partidelor, având în vedere că sunt constituie în mare parte din parlamentari plecaţi de la alte partide şi din alte guvernări.

PMP nu a pus până în acest moment condiţii, dar nici nu s-a arătat interesat de guvernare.

UDMR a fost critică la adresa PNL, din cauza unor declaraţii dure din trecut între cele două partide. Este foarte puţin probabil ca UDMR să fie interesată de a intra în Guvern, preferând tactica de a condiţiona sprijinul parlamentar.

Recomandări

Nati Meir, condamnat la 11 ani de închisoare, adus în România. Autoritățile din Grecia au admis predarea sa

În aceste condiţii, trecerea moţiunii de cenzură ar însemna intrarea într-o perioadă de incertitudine. Aliate în a dărâma guvernul actual, partidele au obiective diferite în privinţa guvernării. Mai ales pentru că urmează alegeri prezidenţiale, iar guvernarea va fi o temă principală a partidelor.

Urmărește-ne pe Google News