Călin Georgescu a folosit și Facebook, nu doar TikTok: 4.100 de reclame politice îl lăudau pe el și o criticau pe Elena Lasconi

Sute de mii de euro cheltuiți pe reclame politice

În total, s-au cheltuit până la 264.909 euro pe reclame politice controversate în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din România, de către 25 de pagini aparent independente.

Potrivit cercetătorilor de la Reset Tech și Check First, aceste pagini utilizau infrastructură comună de găzduire, publicitate și e-mail, sugerând o operațiune bine organizată pentru influențarea alegerilor.

Reclamele politice, vizualizate de până la 199 de milioane de ori între august și noiembrie, au fost analizate prin instrumentul Meta Ad Library, care evidențiază agenții de publicitate activi pe platformele de social media.

Astfel, nu doar TikTok i-a oferit lui Călin Georgescu șansa de a obține cele mai multe voturi în primul tur de scrutin, ci și rețelele sociale Meta: Facebook și Instagram.

„În timp ce rolul TikTok în amplificarea dezinformării în timpul campaniei electorale din România a fost în centrul atenției, noi dovezi arată că platformele Meta Facebook și Instagram au fost folosite pentru a răspândi mesaje politice agresive, afirmații neverificate și narațiuni polarizante”, au scris autorii raportului.

Recomandări

Cătălin Coman, polițistul pensionar din sectorul 5 care și-a amenințat vecina cu moartea, rămâne fără armele de foc. „Am devenit o ţintă pentru clanurile mafiote”

Scopul acestor operațiuni a fost de a construi audiențe autentice, folosindu-se de „like-uri” și adepți falși pentru ca unii candidați să pară mai populari decât erau.

Cum era „demonizată” Elena Lasconi

Campania o descria pe Elena Lasconi drept o „marionetă occidentală”, iar pe Klaus Iohannis un „dictator”.

„Lasconi este acuzată de manipulare a alegătorilor și corupție, fiind în același timp ținta unor atacuri bazate pe identitate, de exemplu cu privire la sprijinul ei pentru căsătoriilor între persoane de același sex. (…)Este acuzată de aroganță, dezinformare și că face afirmații dăunătoare despre alegătorii români.”, spun autorii raportului.

În schimb, Călin Georgescu era prezentat ca un „președinte patriot”, iar liderul AUR, George Simion a beneficiat de sprijin indirect prin reclame similare.

Acest efort de influențare a fost dezvăluit în contextul în care TikTok a fost deja acuzat de favorizarea expunerii lui Georgescu, un candidat cu orientare pro-rusă.

Recomandări

Floriana Cristiana Matei, expert în controlul serviciilor secrete: „După integrarea României în NATO și UE, controlul civil asupra SRI și SIE a intrat într-o perioadă de degradare”

Alegerile prezidențiale, marcate de acuzații de interferență străină, au fost anulate pe 6 decembrie de către instanța supremă din România.

Documente desecretizate de serviciile de informații locale sugerează implicarea Rusiei în orchestrarea campaniilor de dezinformare online.

Reacția Meta

Meta a refuzat să comenteze direct raportul, dar a reiterat declarațiile recente ale președintelui afacerilor globale, Nick Clegg, conform cărora nu au fost identificate „incidente majore” pe platformele sale în România.

„Nu vedem nicio dovadă de incidente majore pe platformele noastre din România”, a spus el jurnaliştilor, adăugând că compania a fost în contact „aproape zilnic” cu autorităţile române, potrivit Euronews .

Totuși, compania a anulat 20 de operațiuni globale de influență sub acoperire în acest an, majoritatea având origini în Rusia.

Rețeaua de pagini Facebook, deghizată în site-uri de știri și divertisment, reprezintă o strategie centralizată de influențare a opiniei publice, arată raportul.

Însă deși voiau să pară independente, site-urile erau conectate între ele prin adrese IP, prin configurații comune de e-mail și tehnologie publicitară, și nu aveau informații juridice sau editoriale, mai arată cercetarea.

Recomandări

România va vinde gaz Germaniei din exploatările Neptun Deep din Marea Neagră. Acord încheiat de OMV

Vulnerabilitățile rețelelor sociale folosite ca surse de informare

În acest context, autorii raportului avertizează asupra „vulnerabilităților giganților tehnologiei din regiunile sensibile din punct de vedere politic”.

Ei atrag atenția că avem nevoie de „garanții mai solide împotriva amenințărilor la adresa proceselor electorale”.

Asta pentru că anunțurile ilegale încalcă atât termenii Meta, cât și legile DSA (Digital Services Act), intrate în vigoare în UE la începutul anului, care vor să transforme mediul online într-unul „mai sigur, mai transparent și mai echitabil“, potrivit Comisiei Europene. 

DSA interzice clar platformelor să promoveze reclame pe baza convingerilor politice sau religioase.

„Atenționăm cu privire la potențiale noi încercări de a influența viitoarele alegeri din România”, concluzionează autorii raportului.

De aceea, ar social media nu ar trebui folosite ca surse de informare, deși potrivit ultimului Eurobarometru, 48% dintre români folosesc social media în acest scop.

„Pentru a avea o societate care nu votează aiurea, e nevoie să rediscutăm regulile de bun simț, care presupun informarea din surse multiple și expunere la opinii multiple. Social media e conceput să genereze vânzări. Dacă înlocuim produsele cu politicienii și ideologiile, iată unde ajungem…”, a explicat anterior Dragoș Stanca, inițiator al Ethical Media Alliance, pentru Libertatea.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro