6 comentariiÎntr-un interviu realizat înainte de finala prezidențială programată pentru duminică, 8 decembrie, Călin Georgescu a pus sub semnul întrebării finanțările Uniunii Europene și a susținut că interesele României vor fi pe primul loc dacă el câștigă. Totuși, interesele pe care le promovează el sunt mai degrabă apropiate Kremlinului decât unei Românii stabile și sub o umbrelă sigură de securitate.
Dacă Georgescu o învinge pe centrista proeuropeană Elena Lasconi, candidata USR la alegerile prezidențiale, România ar putea deveni izolată pe flancul estic al Occidentului, iar sprijinul său cheie în cadrul NATO pentru Ucraina ar putea înceta, notează Reuters.
De la lansarea invaziei ruse la scară largă, la 24 februarie 2022, România a ajutat Ucraina să exporte milioane de tone de cereale, a antrenat piloți de luptă ucraineni și a donat o baterie de apărare aeriană Patriot. O investiție în securitatea României, pentru a ține departe de granițe armata rusă. Potrivit lui Georgescu, toate acestea se vor opri dacă va câștiga alegerile prezidențiale.
„Cum aș putea să fiu de acord cu asta? Este imposibil. România și poporul român sunt pe primul loc. Este de neimaginat să existe un război lângă noi în mijlocul Europei, așa că o prioritate va fi cu siguranță ca acest război din Ucraina să fie imediat oprit”, a spus el, fără a-l condamna pe cel care a lansat invazia, liderul de la Kremlin Vladimir Putin.
Întrebat dacă susține angajamentele NATO de a cheltui anual cel puțin 2% din PIB pentru apărare, Georgescu a spus că este un subiect „secundar” care nu-l interesează prea tare și a divagat în stilul său obișnuit. „Preocuparea poporului român este să fie fericit. Ei nu pot fi fericiți să cheltuiască bani pe alte lucruri. Dacă NATO este defensivă, atunci ar trebui să rămână defensivă. Eu cred un lucru – România nu are o obligație față de nimeni”, a declarat el.
Georgescu a mai spus că firmele românești ar trebui să fie majoritare în orice asociere cu investitorii străini. „Luarea deciziilor trebuie să rămână în România, nu la străini. Prin lege, orice antreprenor român va avea 51% din orice afacere”, a afirmat candidatul la Președinția României.
El a pus sub semnul întrebării eficiența fondurilor UE primite de România, în pofida faptului că acestea au ajutat esențial la creșterea economică a țării. „Ne-au ajutat fondurile europene? Ne bazăm pe fonduri europene? Țara asta nu poate produce? Nu avem și alți investitori? Sunt bani peste tot în lumea asta”, a susținut Georgescu.
În timp ce pretinde că pune poporul român pe primul loc, Georgescu recurge la un discurs care propune de fapt slăbirea poziției internaționale și de securitate României prin decuplarea de UE și NATO, exact așa cum își dorește Kremlinul.
Creșterea cheltuielilor de apărare la cel puțin 2% din PIB a dominat agenda NATO a fostului președinte american Donald Trump, care le transmitea încă de acum câțiva ani europenilor să își asume mai multe responsabilități financiare pentru propria lor apărare și să nu se bazeze doar pe SUA. Măsurile în acest sens s-au multiplicat abia după ce Rusia a invadat Ucraina. În mod ciudat, Călin Georgescu spune că se opune practic unei decizii pentru care a insistat Donald Trump, asta deși se declară „ultra-pro-Trump”.
Dacă Georgescu a pus la îndoială poziția României în NATO, Vladimir Putin tocmai a decis ca o treime din banii Rusiei să fie dați armatei. Regimul de la Moscova prevede o amplă reformă fiscală, cu creșteri de impozite, pentru a face rost de cele 13,5 trilioane de ruble (119 miliarde de euro) cerute de liderul de la Kremlin pentru continuarea planurilor sale militare expansioniste. Mai mult, Putin a hotărât să crească și finanțările pentru propaganda de stat.
SIE explică pe larg acțiunile ostile ale Kremlinului împotriva României, obiectivele și metodele pe care le folosește mai ales prin actori politici și medii eurosceptice. Nota de informare a SIE este inclusă în raportul CSAT declasificat miercuri de președintele Klaus Iohannis.