ComenteazăCuprins:
Posibilitatea ieșirii din UE și NATO
Întrebat despre riscul ca România să părăsească UE și NATO, Bogdan Iancu a explicat procesul constituțional necesar:
„Ratificarea acestor tratate se face printr-o procedură specială, cu votul a două treimi din membrii Parlamentului României, într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Pe cale de consecință, denunțarea tratatelor tot așa se face”.
Palatul Parlamentului, Foto: Profimedia
Expertul a subliniat că, deși teoretic posibil, acest scenariu este puțin probabil. Acesta a adăugat că președintele țării nu are atribuții în acest sens.
Referitor la decizia Curții Constituționale privind renumărarea voturilor, Iancu a caracterizat-o drept o decizie fără precedent.
Acesta a citat un judecător american pentru a ilustra complexitatea situației: ,,Dreptul este o predicție a hotărârilor instanțelor, din perspectiva omului rău”.
Modificări constituționale și riscuri viitoare
Întrebat despre posibile modificări ale Constituției pentru a preveni decizii contrare intereselor naționale, Iancu a subliniat rigiditatea actualei Constituții și dificultatea procesului de revizuire.
Bogdan Iancu a sugerat că soluțiile ar putea fi găsite mai degrabă în îmbunătățirea contextului general decât în schimbări legislative specifice.
„Nicio regulă nu operează într-un context mult prea vitreg”, a afirmat Iancu, făcând referire la experiențe istorice precum Constituția de la Weimar.
Opinii privind anularea primului tur al alegerilor
Iancu s-a pronunțat împotriva anulării primului tur al alegerilor prezidențiale, afirmând: ,,Eu nu văd de ce ar trebui anulat, nu văd ce ar trebui renumărat, în condițiile în care nimeni dintre candidații reali nu a contestat rezultatele”.
El a criticat ideea declarării stării de urgență, considerând-o nepotrivită pentru situația actuală: „Starea de urgență a fost potrivită pentru pandemie. Prostia, disfuncționalitățile instituționale sunt o formă de pandemie, dar acesta nu este un remediu, ci o cronicizare a bolii”.
Sistemul judiciar și MCV
Referitor la declarațiile recente ale Laurei Codruța Kovesi despre sistemul judiciar românesc, Iancu a oferit o perspectivă nuanțată.
El a menționat că, paradoxal, conform indicatorilor internaționali, România este mai puțin coruptă acum decât în perioada MCV.
„Doamna Koevesi pare să fi înțeles aceste lucruri și noi realități, din perspectiva distanței și neimplicării directe”, a comentat Iancu.
Legătura dintre anticorupție și tendințele ultranaționaliste
Iancu a observat o tendință interesantă: „Suntem mai puțin corupți, dar mai aplecați spre a vota partide ultranaționaliste”.
El a explicat că acest fenomen nu este unic pentru România, ci se observă și în alte țări unde au avut loc campanii anticorupție intense.
„Ce vedem acum e parțial o urmare a corupției, dar și a anticorupției”, a concluzionat Iancu.
Acesta a pledat pentru construirea unui echilibru liberal, patriotic și proeuropean în contextul actual.
Concluzii și perspective
Interviul cu Bogdan Iancu, așa cum a fost prezentat în articolul original, oferă o analiză complexă a situației politice și constituționale din România. Expertul a subliniat importanța contextului și a echilibrului în abordarea provocărilor actuale.
Iancu a evidențiat necesitatea de a depăși clișeele și stereotipurile în analiza politică, sugerând că realitățile actuale necesită o abordare mai nuanțată și adaptată la noile condiții geopolitice și sociale
„Normal e să ne dorim și să încercăm să construim un echilibru liberal, patriotic și proeuropean, în contextul acesta, de acum”, a concluzionat Iancu, subliniind importanța menținerii unei perspective echilibrate și orientate spre viitor.
Aceste observații vin într-un moment crucial pentru România, când țara se confruntă cu provocări interne și externe semnificative.
Analiza lui Iancu sugerează că soluțiile la aceste provocări pot fi găsite printr-o abordare echilibrată, care să țină cont atât de realitățile locale, cât și de contextul internațional mai larg.
În final, interviul subliniază importanța educației, a infrastructurii și a procedurilor meritocratice în construirea unei societăți mai reziliente și mai capabile să facă față provocărilor viitoare.
Aceste elemente sunt prezentate ca fiind esențiale pentru depășirea tendințelor populiste și pentru menținerea României pe o traiectorie proeuropeană și democratică.