În cazul președintelui Senatului, un complet de cinci judecători de la Instanţa Supremă a respins luni seară apelul declarat de către DNA şi a menţinut decizia de achitare dată de prima instanţă.
Tăriceanu a declarat că se gândește la ceilalți oameni care sunt în situația lui și nu au fost încă achitați.
„Sigur că o astfel de decizie nu poate decât să mă bucure, dar bucuria mea este parţială, pentru că într-adevăr după avatarurile prin care am trecut începând din 2015 – purtat la parchet, purtat în instanţă, cu o presiune publică uriaşă asupra mea, care i-a afectat pe toţi cei din jurul meu, tot acest calvar astăzi s-a încheiat. Bucuria mea este umbrită de faptul că ştiu că foarte mulţi alţi oameni care au fost sau sunt în aceeaşi situaţie cu mine nu şi-au încheiat încă procesele” a spus liderul ALDE.
Tăriceanu a mai spus că judecătorii trebuie scoşi de sub „presiunea fantastică pe care o au din partea serviciilor”. „În 2015, când s-a pornit acţiunea DNA, la vremea respectivă eram singurul care avea curajul să vorbească despre abuzuri”, a mai spus el.
„Lupta anticorupţie s-a transformat într-o luptă de răfuieli politice mai mult sau mai puţin mafiote, mai mult sau mai puţin la vedere” este concluzia președintelui Senatului,
Pe 22 mai 2018, un complet de la Instanţa Supremă format din trei judecători a dispus achitarea lui Călin Popescu Tăriceanu, printre motivele invocate fiind şi faptul că DNA avea suspiciuni că şeful Senatului ar fi săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală, însă l-a audiat pe acesta în calitate de martor. În opinia primei instanţe, Tăriceanu s-ar fi autoincriminat dacă ar fi recunoscut în declaraţia de martor că ar avea vreo legătură cu retrocedarea Fermei Băneasa.
Procurorii afirmau că Tăriceanu a susţinut în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare şi nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.
Tăriceanu mai era acuzat că a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie în acest caz.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro