UPDATE ora 18.00 Potrivit unui comunicat al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a prezentat pe larg efectele negative generate de protocoalele dintre SRI şi instituţiile din Justiţie atât din perspectiva deturnării luptei anticorupţie, cât şi din perspectiva derapajelor în protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi a dreptului fundamental la un proces echitabil.
Călin Popescu-Tăriceanu şi-a exprimat încrederea că va exista, din partea Comisiei Europene, un mesaj public de condamnare a protocoalelor, se arată în comunicat.
„România s-a înscris într-un maraton şi de fiecare dată când s-a apropiat de linia de final s-au schimbat regulile şi a trebuit să o luăm de la capăt. Am început cu patru recomandări şi acum avem 12. Prin urmare, am alergat de trei ori maratonul şi ni se cere să mai alergăm o distanţă suplimentară. Pe de o parte, cred că Mecanismul riscă să devină ineficient, iar, pe de altă parte, cred că a sosit timpul să recunoaştem că MCV-ul şi-a îndeplinit scopul şi să fie ridicat”, a precizat şeful Senatului, parafrazând metafora alergătorului de maraton care mai are doar 100 m până la linia de final, menţionată de prim-vicepreşedintele Comisiei Europene cu ocazia vizitei sale la Bucureşti pe 1 martie.
Tăriceanu a mai arătat că Parlamentul, ca for legislativ şi reprezentativ suprem, este instituţia care are legitimitatea şi responsabilitatea de a acţiona pentru a se asigura că astfel de „practici nedemocratice” nu se vor mai repeta, respectiv să adopte legi care asigură independenţa Justiţiei şi respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
În acest context, el a subliniat faptul că modificările legislative în domeniul Justiţiei, inclusiv modificarea Codurilor penale, vor fi puse în acord cu deciziile Curţii Constituţionale a României, cu directivele europene referitoare la prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la un proces echitabil, precum şi cu recomandările Comisiei de la Veneţia.
Preşedintele Senatului şi-a exprimat totodată îngrijorarea faţă de amânarea de către preşedintele Klaus Iohannis „şi în fapt refuzul său de a pune în practică decizia recentă a Curţii Constituţionale, ceea ce reprezintă un semnal negativ pentru susţinerea statului de drept şi a ordinii constituţionale”.
Totodată, pe agenda discuţiilor se vor afla stadiul monitorizării Justiţiei din România de către Comisia Europeană, prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, şi alte teme de interes bilateral vizând Uniunea Europeană, precizează sursa citată.