Instituția condusă de Crin Bologa a precizat că inculpatul Călin Popescu Tăriceanu „ar fi pretins în cursul anului 2007 și ar fi primit în cursul anului 2008, în mod indirect, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD”.
Este vorba despre „plata unor servicii de consultanță, în schimbul exercitării atribuțiilor sale în așa fel încât să fie adoptate o serie de hotărâri favorabile companiei, respectiv hotărârile de guvern nr. 199/2008, 634/2008, 1193/2008 și 1451/2008”.
Procurorii DNA au explicat că „fapta de primire de către prim-ministrul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, în cursul anului 2008, în mod indirect, s-ar fi realizat prin două acțiuni de primire (la 07.11.2008 a sumei de 500.000 USD și la 25.11.2008 a sumei de 300.000 USD)”.
Firma austriacă despre care DNA susține că l-a mituit pe Călin Popescu Tăriceanu este Fujitsu Siemens Computers Gmbh Austria, potrivit unor surse judiciare.
Istoricul trimiterii în judecată a lui Tăriceanu de către DNA
Pe 11 ianuarie, DNA a solicitat sesizarea președintelui Klaus Iohannis, prin intermediul procurorului general al României, pentru ca șeful statului să încuviințeze urmărirea penală în cazul lui Călin Popescu Tăriceanu, acuzat de DNA că ar fi primit mită 800.000 de dolari, când era prim-ministru, în Dosarul Microsoft.
Contactat în aceeași zi de Libertatea, Călin Popescu Tăriceanu a negat acuzațiile și a susținut că acesta este unul dintre dosarele instrumentate pentru a-l compromite politic după o carieră de 30 de ani. „Tot în perioada mandatului meu, statul român nu a plătit nicio sumă către Microsoft. Pentru că DNA spune că din banii plătiți de Guvern, aceștia ar fi dat o mită de 800.000 de dolari. Iar una dintre aceste hotărâri de guvern are viză de legalitate inclusiv din partea procurorului general de la acea dată, nimeni alta decât Laura Kovesi”, a precizat Tăriceanu pentru Libertatea, după care a adăugat: „Fujitsu Siemens era intermediarul între Microsoft și statul român”.
Pe 12 ianuarie, procurorul general al României, Gabriela Scutea, a transmis președintelui Klaus Iohannis referatul de sesizare privind efectuarea urmăririi penale față de Tăriceanu, după ce șeful DNA, Crin Bologa, îi solicitase acest lucru, la nivel instituțional.
Pe 13 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a transmis ministrului justiției, Stelian Ion, cererea de urmărire penală a fostului premier Călin Popescu-Tăriceanu, care pe 14 ianuarie a împlinit 69 de ani.
Pe 15 ianuarie, Călin Popescu Tăriceanu a fost audiat aproape două ore la sediul DNA, unde i s-au adus la cunoștință învinuirile din dosarul Microsoft. Apoi, DNA a informat că fostul premier este suspect, că s-a dispus efectuarea urmăririi penale și că s-a dispus și sechestru asigurător pe bunuri imobile „până la concurența sumei de 800.000 USD”.
Pe 25 ianuarie, procurorii DNA au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu pentru „săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită” de 800.000 de dolari, în Dosarul Microsoft.