Calitatea apei, monitorizată zilnic în Constanța și Tulcea după ruperea barajului de la Nova Kahovka

„Ținând cont de situația generată de ruperea barajului de la Nova Kahovka Ucraina, monitorizarea calității apei se va efectua zilnic, timp de 14 zile începând cu data de 15 iunie 2023, în punctele de recoltă din județele Constanța și Tulcea”, precizează INSP.

Potrivit INSP, informațiile privind monitorizarea calității apei de îmbăiere în sezonul estival pot fi consultate pe site-urile DSP Constanța și Tulcea.

„Precizăm că la data prezentă nu au fost raportate, pe canalele oficiale ale instituțiilor Europene și organismelor internaționale – EWRS (ECDC) și IHR (OMS), cazuri de holeră în Ucraina”, precizează INSP.

În urmă cu o săptămână, OMS avertiza că există riscul apariției holerei în sudul Ucrainei după spargerea barajului de la Nova Kahovka.

„În perioada estivală (1 iunie – 30 octombrie) este implementat sistemul de supraveghere a bolii diareice acute (BDA) la nivelul întregii populaţii, în care unul dintre obiective este identificarea etiologiei cazurilor cu astfel de manifestări clinice (inclusiv identificarea vibrionului holeric)”, afirmă sursa citată.

Totodată, susţine INSP, monitorizarea calităţii apei de îmbăiere este realizată, în fiecare sezon, de DSP Constanţa şi DSP Tulcea prin analizarea probelor de apă de mare, conform listelor cu zonele de îmbăiere şi calendarul de recoltare pentru efectuarea analizelor la apele de îmbăiere.

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

„Monitorizarea zonelor de îmbăiere se efectuează de către România din anul 2007 pentru zone costiere. Sezonul de îmbăiere în anul 2023 se desfăşoară în perioada 1 iunie – 15 septembrie pentru toate zonele. Până în acest moment nu am fost înştiinţaţi cu privire la înregistrarea unor rezultate neconforme”, susţine INSP.

Holera este o boală infecţioasă intestinală acută, contagioasă, cauzată de o bacterie: vibrionul holeric (serogrupurile Vibrio cholera O1 varianta Tor şi O139), care se transmite pe cale fecal-orală.

Consumul accidental de apă contaminată din zone de îmbăiere neamenajate poate duce la infecţie în ţările unde există o circulaţie a acestei bacterii. „Este însă, necesară o doză mare de bacterii pentru a apărea infecţiozitatea”, susţin specialiştii INSP.

Totodată, consumul de fructe de mare crude sau insuficient preparate termic provenite din apele contaminate poate determina apariţia de focare/epidemii.

În România, nu s-au mai înregistrat cazuri de holeră în ultimii 30 de ani. Perioada de incubaţie se încadrează între câteva ore până la 5 zile, de obicei 2-3 zile.

INSP:

„În majoritatea cazurilor infecţia este asimptomatică sau determină diaree uşoară. În formele severe, boala debutează brusc, primele semne clinice fiind: diareea apoasă severă nedureroasă (scaune cu aspect de apă de orez), greaţă, vărsături severe precoce. Purtătorii asimptomatici pot transmite infecţia. În cazurile netratate, holera poate pune în pericol viaţa oamenilor prin apariţia deshidratării, acidozei, colapsului circulator, hipoglicemiei şi reprezintă o urgenţă medicală necesitând tratament imediat”, arată INSP.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro