Precum călugării-soldaţi din epoca cruciadelor care îi apărau cu sabia şi cu lancea pe creştinii aflaţi în pelerinaj spre Sfântul Mormânt din Ierusalim, preoţii de la Secu – ctitorie a marelui boier moldovean Nestor Ureche, părintele cronicarului Grigore Ureche – îşi apără aşezământul monastic înghiţit de coroanele bogate ale unor brazilor seculari, într-un peisaj de vis. Nu cu sabia, ci cu credinţa în Dumnezeu. Nu cu lancia, ci cu tulumba şi furtunurile pe care le mânuiesc cu dibăcia unor pompieri profesionişti.
Cum repetiţia e mama înţelepciunii, oamenii în sutană, aleşi pe sprânceană pentru a fi, la nevoie, „salamandre” neînfricate, nu se dau înapoi de la antrenamente dure în care, cu grabă calculată, cu mişcări sigure, pornesc pompele maşinii de intervenţie, întind şi racoredează furtunurile, cuplează ţevile de refulare şi folosesc stingătoarele. Toată desfăşurarea tactică de atacare a unui sinistru ce ar putea, Doamne fereşte!, să izbucnească în spatele zidurile puternice din piatră care apără mănăstirea şi chiliile este atent supervizată de lt.col. Dumitru Gavrilescu, comandantul Detaşamentului de Pompieri din Târgu-Neamţ.
„Cea mai apropiată unitate de pompieri militari este în Târgu-Neamţ, la peste 20 de kilometri. De aceea încercăm să ne gospodărim singuri. Maşină de pompieri avem, furtunuri şi stingătoare avem, mai trebui doar să ne antrenăm. Disciplina monastică îl ajută foarte mult pe fraţi. Trebuie să fim pregătiţi în orice moment pentru un eventual incendiu care ar putea distruge Sfânta Mănăstire şi ar putea curma vieţi nevinovate. Mai ales acum de Sfintele Sărbători Pascale când ne calcă pragul o mulţime de credincioşi pelerini”, ne-a spus părintele stareţ, arhimandritul Vichentie Amariei.