ComenteazăSurse judiciare arată că începând cu anul 2014, omul care a pus pe roate această grupare, o persoană foarte potentă financiar, administrator al mai multor societăți comerciale, a constituit alături de alți membrii această grupare care se ocupa cu oferirea cu împrumut a unor sume de bani cu dobândă către terțe persoane aflate , de regulă într-un impas financiar de moment.
Apoi, spun sursele citate, pentru a-și asigura veniturile, dar și pentru a avea o pârghie, pentru a crea o presiune psihică asupra debitorilor, sumele de bani oferite cu dobândă erau înscrise în contracte de împrumut cu sau fără garanție imobiliară, ce puteau fi puse în executare silită.
Urmașii „Cămătarilor” și „Caranilor”
Potrivit surselor citate această opțiune a grupului infracțional organizat a venit și ca o consecință a preluării incriminării infracțiunii de camătă și a destructurării unor grupări infracționale organizate de notorietate precum clanul „Cămătarilor” sau cel al „Caranilor” sau altele din zona de sud a țării.
Pentru a-și asigura veniturile precum și pentru a îngreuna o eventuală activitate de cercetare penală, mai spun sursele citate, respectiv dovedirea infracțiunii de camătă, persoanele care făceau aceste fapte la nivelul grupului au ales să „mascheze” activitatea de cămătărie în încheierea unor acte notariale de împrumut.
În aceste acte oficiale debitorii, având în vedere nevoia stringentă de sume de bani, erau convinși să semneze actele în care erau stipulate ca sume acordate cu împrumut de creditori sume mult mai mari decât cele remise efectiv, respectiv sume de bani ce erau compuse din suma reală împrumutată plus dobânda ce trebuia plătită (obiect material al infracțiunii de camătă),
Ajutați de executori și „il consigliere”
Sursele citate susțin că membrii grupării au avut suport de specialitate, respectiv participația tacită a doi executori judecătorești dar și a unui avocat, acesta din urmă comportându-se ca un veritabil „consilier al mafiei”.
Astfel, după elaborarea acestui mecanism care includea încheierea de acte la notari, membrii grupării s-au specializat în executarea silită a rău-platnicilor.
Executarea debitorilor, spun sursele citate, se făcea chiar imediat după expirarea termenului foarte scurt de restituire a sumelor împrumutate, scopul membrilor grupului nefiind acela de a recupera sumele împrumutate și dobânzile aferente ci acela de a obține proprietatea pusă gaj de cel împrumutat.
Pentru acest lucru a fost nevoie de atragerea în circuitul infracțional a unui nou membru, care să aibă atribuțiile necesare realizării acelui scop, respectiv a unui executor judecătoresc, persoană responsabilă cu realizarea efectivă a actelor de punere în executare silită a contractelor de împrumut cu garanție imobiliară.
După atragerea celor executorilor judecătorești în grupare membrii acesteia au „rafinat” procedurile infracționale, iar pentru a crea o aparență și mai mare a legalității împrumuturilor acești au cooptat în grupul infracțional și un avocat.
Despre avocat, susțin sursele Libertatea.ro s-a erijat într-un veritabil “consigliere” prin furnizarea de sfaturi și soluții juridice aparent legale, menite să sprijine realizarea scopurilor ilicite ale grupului infracțional organizat.
De la bătăi de stradă la licitații deturnate
Așa cum spuneau procurorii DIICOT, grupurile criminale violente de ieri și-au cizelat „procedurile” iar noul tipar de infracțiuni iese din tiparul străzii și intră tot mai mult în sfera comercială.
Astfel, explică sursele citate, alături de infracțiunea de camătă, principala infracțiune care a intrat în scopul grupului infracțional organizat după rafinarea mecanismelor ilicite de realizare rapidă de venituri însemnate a fost cea de înșelăciune.
Membrii grupului infracțional organizat, în exercitarea îndeletnicirii lor obișnuite de a obține venituri prin acordarea de împrumuturi cu dobândă, au pus la punct un întreg sistem de operațiuni având o aparență de legalitate, menite să scadă vigilența debitorilor cu privire la scopul real urmărit în activitatea lor.
Toate operațiunile efectuate au fost de natură să inducă în eroare debitorii prin invocarea pretinsului interes al membrilor grupului de a crea o aparență de legalitate a activității de acordare a împrumutului cu dobândă.
Prin încheierea în acest sens a unui contract autentificat de un notar public, aceștia își atingeau scopul scopul real al activității lor care nu era acela de a-și recupera suma de bani împrumutată și dobânda convenită, ci acela de a obține un titlu ce putea fi învestit cu formulă executorie.
În baza acestuia treceau ulterior la executarea silită asupra bunurilor imobile ale debitorilor, pe care și le adjudecau beneficiind de concursul strict dedicat în acest sens al executorilor judecătorești, susținut de participarea prin persoane interpuse la licitațiile publice, trucate, și beneficiind totodată de consultanța juridică a avocatului.
În sprijinul înscrierii în tiparul normei de incriminare a infracțiunii de înșelăciune a acțiunilor concertate desfășurate de membrii grupului infracțional organizat este și modul în care “creditorii” și executorii judecătorești înțeleg să treacă la urmărirea bunurilor debitorilor, neexistând nicio diligență din partea acestora în scopul identificării altor venituri ale debitorilor sau al urmăririi unor bunuri mobile proprietatea debitorilor.