S-a ajuns astfel la situaţia în care medici şi angajaţi ai Direcţiei de Sănătate Publică semnalizează „pe surse” că există o problemă cu stocurile de vaccin antihepatita B la Maternitatea Ploieşti.

Un medic cu experienţă a mărturisit cotidianului Libertatea că acest vaccin lipseşte constant şi că, în cazul de faţă, nu mai este furnizat din data de 17 aprilie. Există doar câteva doze de rezervă folosite pentru copiii ai căror mame au deja virusul hepatic B.  Alternativa, criticată de specialişti, este ca bebeluşii să fie vaccinaţi peste două luni de către medicul de familie.

Reporterii Libertatea au folosit o cameră ascunsă în timpul documentării la Maternitatea Ploieşti, pentru a-i proteja pe angajaţi, în contextul ordinului de ministru semnat de Sorina Pintea.

Discuţia între medic şi reporterii Libertatea:

Medic: ”Dar nu numai la noi (lipsesc dozele de vaccin – n.r.), cam în toată ţara. Am mai avut perioade în care ne-a lipsit vaccinul HB (Hepatita B – n.r.) şi ulterior copiii se vaccinează la vârsta de două luni, în dispensare. (Vaccinul antihepatită) se poate face la două luni, de către medicul de familie. Când intră copilul în reţeaua de urmărire a medicului de familie, îl cheamă la două luni şi sare acest vaccin de la noi şi îl face la două luni, nu e nicio problemă (…)

Asta am discutat (la (Direcţia de Sănătate Publică – n.r.) şi ne-a zis să liniştim mamele, pentru că nu se întâmplă nimic. La două luni, copiii vor fi vaccinaţi. De la două luni la patru luni, se intră în vaccinările normale ale copiilor. Avem nişte doze de rezervă în spital, pentru copiii din mame purtătoare de virus B. Pe aceştia obligatoriu îi vaccinăm.

Ăsta (vaccinul antihepatită – n.r) e dispărut, nu mai e furnizat, temporar, din data de 17 aprilie, moment în care noi am păstrat, cu ştiinţa DSP-ului, nişte doze de rezervă.

Reporter:  Şi cauza care este, de fapt şi de drept? Ce vi s-a transmis de la DSP?

Medic: Că nu este vaccin, încă nu este furnizat Prahovei vaccinul. Dar nu numai Prahovei. Aţi văzut că nici în alte judeţe. Vă spun, am mai avut. Nu se întâmplă nimic. BCG-ul (vaccin antituberculoză – n.r.) îl avem. De fapt, ţara noastră este cu un indice mare de tuberculoză, deci ăsta, care este foarte important, pe ăsta îl avem, iar HB-ul nu-l avem deocamdată, dar nu rămân nevaccinaţi.

Reporter: O tânără mamă care nu este suficient de informată, ea dacă pleacă cu pruncul de aici nevaccinat, există riscul, între noi fie vorba, să uite şi să nu se mai intereseze după aceea. Cineva de etnie romă sau …

Medic: Când eşti părinte, eşti responsabil indiferent de etnie, sunteţi de acord cu mine?

Reporter: Responsabilitatea vine şi pe fondul unei educaţii medicale.

Medic: La noi se scrie la plecare pe hârtie că e nevaccinat (…)

Reporter: Povestea asta s-a mai întâmplat?

Medic: S-a mai întâmplat, pe perioade scurte.

Reporter: Când a fost ultima oară? Un an, doi, cinci, zece?

Medic: Nu sunt cinci, zece.

Reporter: Recent?

Medic: Da. Se întâmplă pe perioade scurte, nu pe perioade lungi. 

Aşadar, medicul recunoaşte lipsa de vaccin din maternitate şi faptul că ea apare în mod regulat. Principala asigurare oferită este aceea că bebeluşul care pleacă nevaccinat din maternitate poate, la fel de bine, să fie vaccinat peste două luni de către medicul de familie. Specialiştii spun că această variantă este ,,absolut periculoasă”.

„Este un contraargument. Din punct de vedere epidemiologic, un copil trebuie vaccinat în maternitate, pentru că un copil care se infectează pe verticală – fie de la mama care este bolnavă şi poate transmite transplacentar virusul, deci înainte de naştere sau chiar la momentul naşterii – va dezvolta infecţie cronică, şi hepatită cronică, şi ciroză cronică, şi hepatom (tumoare hepatică) în 90% din cazurile de infecţie. Spre deosebire de adulţi, unde numai câteva procente dezvoltă aceste complicaţii. A temporiza două luni un copil potenţial infectat înseamnă să-l condamnăm la moarte. Că de hepatom moare sigur, nu există tratament nicăieri în lume.

După părerea mea, este o falsă asigurare a familiei. Bineînţeles că au prioritate cei care au mamele cunoscute ca fiind purtătoare de virus hepatitic B sau chiar bolnave cu hepatită cronică, dar e de spus că, timp de câteva luni de la infecţia mamei, ea poate să mai aibă anticorpi. Dacă l-a luat în cursul unor proceduri ginecologice sau a controalelor periodice, sau de la stomatolog, îl poate da la copil şi la două luni el să aibă o afecţiune hepatică, care merge ireversibil la complicaţii majore”, ne-a declarat medicul pediatru Mihai Craiu, de la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu”.

Specialişti consultaţi de Libertatea au explicat că hepatita B este mai răspândită în România decât în statele vestice, de exemplu, de aceea ţara noastră resimte rapid şi puternic eventuale probleme de fabricaţie ale vaccinului antihepatita B. Cum producţia nu poate fi suplimentată de la o săptămână la alta, România rămâne descoperită, iar Ministerul Sănătăţii ar trebui să preîntâmpine asemenea dificultăţi.

Citeşti şi:

Iordache, despre sancţiunea UE pentru neimplementarea prezumţiei de nevinovăţie: “Am fost boicotaţi”

Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!
 

Urmărește-ne pe Google News