Camera de Comerţ şi Industrie a propus reducerea numărului de judeţe și redefinirea comunelor și orașelor. Care este argumentul

Camera de Comerț și Industrie consideră că reorganizarea administrativă „ar trebui să devină o axă prioritară pentru guvernanți“. În acest sens, a făcut „un apel către autoritățile statului român cu privire la problema lipsei banilor de la bugetul de stat” și și-a exprimat „îngrijorarea față de situația bugetară prezentată de către Ministerul de Finanțe”, deoarece „România riscă să piardă cele mai importante avantaje pe care le are: predictibilitatea și fiscalitatea redusă”.

În acest context, CCIR a transmis că este „nevoie urgentă de reorganizarea administrativă a României”, iar acest lucru se poate face, susține instituția, prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, prin redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori, dar și prin redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori. „Totodată, toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă”, spune Camera de Comerț.

Argumentul principal este că reorganizarea administrativă a României poate duce la o mai bună gestionare a bugetului de stat, la creșterea eficienței și la reducerea cheltuielilor administrative

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

„În împrejurările actuale, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate”, susține instituția.

CCIR consideră că în acest moment există riscul ca „prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală”.

Mai multe organizații patronale și asociații s-au adăugat acestui demers, precum Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) și Asociaţia Brokerilor din România.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro