Actul normativ pe care Johnson îl numeşte ”legea capitulării”, argumentând că UE nu le va mai face nicio concesie britanicilor ştiind că aceştia nu vor putea ieşi din UE fără un acord, l-ar obliga pe şeful guvernului de la Londra să ceară o nouă amânare a Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020, dacă, până la 19 octombrie, premierul nu reuşeşte să obţină un nou acord cu UE sau nu primeşte aprobarea parlamentului pentru o retragere fără acord.
Cum aceste două condiţii sunt greu de îndeplinit, UE refuzând să renegocieze acordul convenit cu premierul Theresa May dar respins de Camera Comunelor, iar în parlamentul britanic existând o majoritate ostilă unui Brexit fără acord, mulţi deputaţi fiind de fapt ostili Brexit-ului în sine, adoptarea acestei legi practic îl împiedică pe Johnson să decidă un Brexit fără acord la 31 octombrie.
Camera Lorzilor a adoptat fără un vot formal această lege care mai are acum nevoie doar de semnătura Reginei Elisabeta a II-a, ceea ce ar urma să se întâmple luni.
După ce marţi seară o alianţă transpartinică, căreia i s-au raliat şi 21 de deputaţi conservatori pe care Johnson a promis că-i va exclude din partid, a condus la adoptarea unei moţiuni care a permis votul asupra acestei legi în Camera Comunelor, premierul a cerut miercuri convocarea alegerilor anticipate pentru 15 octombrie, dacă va fi adoptată legea care-l obligă se ceară o nouă amânare a Brexit-ului. Dar el a pierdut votul din Camera Comunelor care i-ar fi permis convocarea acestui scrutin. Un nou vot se va desfăşura luni, însă opoziţia a anunţat deja că va vota împotriva anticipatelor.
În pofida unor semnale contrare de la Bruxelles, Johnson susţine că strategia sa este să obţină o înţelegere cu UE până la summitul european din 17 octombrie şi că ar exista progrese în demersul său de eliminare din acordul convenit de fostul premier Theresa May a clauzei privind ”plasa de siguranţă” nord-irlandeză. În virtutea acestei clauze, Regatul Unit ar rămâne captiv în uniunea vamală europeană până când se va găsi o soluţie care să împiedice revenirea la o frontieră fizică între Republica Irlanda şi provincia Irlanda de Nord.