Comentează- Pe RO Vaccinare, contul oficial de Facebook al campaniei de vaccinare, un om care a pus o întrebare legitimă – „Care sunt grupele de risc și cui îi este interzisă vaccinarea, în afara copiilor și gravidelor?” – a primit următorul răspuns de la cei din campanie: „Vă informăm că procesul de vaccinare se desfășoară în conformitate cu Strategia de vaccinare COVID-19 în România, aprobată prin HG nr. 1031/2020”.
Pe 27 noiembrie s-a aprobat strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România, în care se subliniază „importanța comunicării cu actorii-cheie și cu publicul larg”.
Între timp, aflăm că Bulgaria l-a vaccinat la televizor, primul, pe episcopul Tikhon, împreună cu ministrul sănătății, Kostadin Angelov. Că Cehia își premiază, alături de premier, o veterană de război de peste 100 de ani. Și alte țări, printre care Spania, Austria sau Suedia, au început cu oameni în vârstă, într-un evident efort de convingere a cetățenilor.
La noi, fostul manager de la „Balș”, Streinu–Cercel, între timp ales parlamentar PSD, printre primii vaccinați, a spus: „Nu se pune problema să convingem pe cineva să se vaccineze. Dacă nu pricep că din acest virus se moare, e problema lor”.
La finalul primei zile, deși au primit 10.000 de doze (cu care puteau începe imunizarea a 5.000 de oameni), autoritățile au informat că au reușit să vaccineze doar 1.000 de oameni, toți din personalul medical.
IRES: doar 1 din 4 români vor să se vaccineze cât mai repede
Oficial, obiectivele enumerate în strategia națională de vaccinare includ „creșterea conștientizării populației cu privire la beneficiile vaccinării, implicarea comunității și comunicarea transparentă a beneficiilor, riscurilor și a importanței vaccinării”.
Sarcina autorităților e dificilă, ca a oficialităților din multe țări.
Peste 38% dintre români ar refuza să se vaccineze împotriva COVID-19, în timp ce 30% ar aştepta o perioadă şi s-ar vaccina doar dacă ar auzi că persoanele care şi-au administrat un astfel de tratament nu au avut probleme, a arătat un sondaj ale cărui rezultate au fost publicate în noiembrie.
Date recente de la institutul IRES oferă o imagine asemănătoare.
Un sfert dintre români sunt deciși să se vaccineze cât mai repede, odată ce vaccinul va fi disponibil în țara noastră, aproape 4 din 10 sunt încă rezervați cu privire la vaccinare, iar aproape o treime spun că nu s-ar vaccina sub nicio formă
Sondaj IRES:
„Comunicarea a fost în cel mai bun caz una seacă, aproape militară”
Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, spune într-un interviu pentru Libertatea că, până acum, campania de informare pe tema vaccinului împotriva COVID-19 a fost „foarte slabă” în România.
Profesorul din Cluj a fost unul dintre cei mai activi actori privați în comunicarea pe teme legate de COVID-19, iar acum, de vaccinare. Postările lui de pe Facebook au sute, chiar mii de like-uri și de distribuiri. Scrie într-un limbaj accesibil și răspunde la întrebări extrem de importante.
„O campanie de informare pe un astfel de subiect trebuie să aibă în centru emoțiile. Trebuie oferite informații, dar trebuie abordate și aspecte emoționale. Deciziile sunt, de cele mai multe ori, bazate pe emoții. Ori aici, din nefericire, avem de-a face cu oameni care nu înțeleg cum funcționează comunicarea. Comunicarea a fost în cel mai bun caz una seacă, aproape militară”, explică Cherecheș.
„Tot spectacolul cu poze în fața camionului care aduce vaccinul avea un iz dinainte de 1990. (…) Credeți că cineva a scăpat o lacrimă că a văzut camionul respectiv? Asta a fost imaginea cu care au decis ei să deschidă campania de vaccinare”, precizează profesorul.
„Felul în care se comunică e lipsit de empatie, lipsit de emoție, lipsit de limbaj ușor de înțeles”, adaugă acesta.
Autoritățile ar fi trebuit să acorde la fel de multă atenție comunicării, pe cât de mult s-au preocupat de partea logistică, de amenajarea centrelor, crede Cherecheș.
„Aici nu vorbesc de bani aruncați către televiziuni sau către media, ci către echipe de comunicare formate din experți. Vorbesc de publicitate, de oameni care le fac politicienilor campaniile electorale, de oameni care știu să comunice cu publicul”, completează acesta.
Când lansezi o campanie de informare?
Pe de altă parte, e greu din punct de vedere obiectiv să lansezi o campania de informare cât tu nu ai încă „marfa”, spune Vlad Tăușance, consultant de strategie.
În aceste condiții specifice, munca de convingere a oamenilor că e important să se vaccineze e și mai grea.
„Comunicatorii naționali trebuie să balanseze jocul ăsta de așteptare și livrare. Degeaba creezi un entuziasm, stai un pic, dar de ce nu mi-l dai? Oamenii se vor simți entitled (îndreptățiți, n.r.). Noi lucrăm la percepții. Altfel lumea se simte păcălită. Stai că sunt interese. Se face speculă”, adaugă Tăușance.
Românca Raluca Mihalache, care lucrează ca asistent medical și dietetician în Finlanda, spune că, deși refuzul vaccinării nu reprezintă o problemă în țara nordică, „mesajele despre vaccinuri și ce conțin ele au început pe la sfârșitul verii”.
În Finlanda, s-au înregistrat doar 34.977 de cazuri de infecție cu noul coronavirus de la începutul pandemiei până pe 27 decembrie.
„În rândul cadrelor medicale, ca de altfel și populația generală, toată lumea așteaptă să se înceapă vaccinarea. Singurii care agită apele sunt reprezentanții partidului de extremă dreapta, numit Perussuomalaiset”, adaugă Mihalache.
Un site cu limbaj greoi
Pe 1 decembrie a fost lansat site-ul vaccinare-covid.gov.ro, platforma națională de informare privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2. Numele platformei: #ROVACCINARE.
Site-ul include, printre altele, un „mic dicționar de vaccinare”, o rubrică de „întrebări și răspunsuri”, informații despre COVID-19, despre etapele vaccinării în România sau despre tipurile de vaccinuri împotriva COVID-19.
Limbajul folosit este însă unul greoi, de multe ori.
De exemplu, vaccinurile genetice sunt explicate ca fiind vaccinuri care conțin „fragmente de informație genetică de la patogenul țintă care odată ajunse în celulele de la locul administrării le permit acestora să producă singure proteine pentru a declanșa un răspuns imun”.
Ar înțelege bunica mesajul?
Informațiile trebuie formulate în termeni extrem de simpli, spune Răzvan Cherecheș.
„O regulă de bază în comunicarea publică e ca atunci când faci un mesaj să te gândești ar înțelege bunica mea mesajul ăsta? Dacă nu își pun problema asta, atunci avem o problemă”.
Dacă vrei să informezi și să educi populația despre cum a fost făcut vaccinul, trebuie să cobori limbajul, explicațiile, la un nivel cât mai simplu, cu riscul de a sacrifica precizia științifică. Dar trebuie să îi faci pe oameni să înțeleagă care a fost procesul, cum am ajuns aici, care e povestea vaccinului, cum ajută vaccinurile.
Răzvan Cherecheș:
„Top 10 informații sigure”, neactualizat
Pe site-ul oficial apar și un „top 10 cu informații sigure” și un „top 10 cu informații înșelătoare”. Una dintre informațiile înșelătoare incluse aici este aceea că „Politicienii se vaccinează înaintea cetățenilor”.
„Top 10 informații sigure” nu a fost însă actualizat.
În 27 decembrie, ziua în care au fost vaccinate primele cadre medicale în România, vaccinul BioNtech/Pfizer apărea pe site, în mod eronat, ca fiind încă în curs de autorizare de către Agenția Europeană a Medicamentului, deși acesta a fost autorizat în urmă cu 6 zile, pe 21 decembrie.
Partenerii în campania de vaccinare
Pe site apar și partenerii în campania de vaccinare: Colegiul Medicilor din România, OMS (Organizația Mondială a Sănătății), UNICEF, Comisia Europeană, COVAX, Ministerul Sănătății din România, Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.
Practic, sunt doar câteva instituții direct legate de Ministerul Sănătății, respectiv câteva instituții internaționale.
Este inadmisibil să îți faci o campanie de vaccinare și să nu ai un parteneriat extrem de larg.
Răzvan Cherecheș:
„Nu s-a făcut niciun efort să se meargă în afară. Trebuia făcut parteneriat cu Biserica Ortodoxă, cu Biserica Reformată, Catolică, Cultele Neoprotestante, influencerii de pe social media. Jumătate din populația noastră, care e distribuită pe toate segmentele de vârstă, educație, statut socio-economic, e sceptică legat de vaccinare. Ca să avem succes trebuie să ajungem la toți. Trebuie să customizăm mesajul”, adaugă Cherecheș.
De exemplu, autoritățile din Marea Britanie au decis de la finalul lui noiembrie să implice celebrități pentru a convinge oamenii să se vaccineze.
Cum contracarezi dezinformarea?
Dezinformarea pe tema vaccinului anti-COVID-19 e „gigantică”, spune Răzvan Cherecheș.
„Pe social media, poveștile conspiraționiste sunt în plină floare. Vorbim de zeci de mii, sute de mii de like-uri de distribuiri. Poveștile conspiraționiste sunt povești, apelează la emoții. Avem de-a face cu un monstru care e situat undeva acolo, că e vorba de firme de pharma, că e vorba de diverse persoane, care au un plan diabolic prin care încearcă să atace săracul individ, omul. Și cel care citește devine eroul poveștii respective, care poate să facă ceva, poate să se opună spunând NU vaccinului și planului ăstuia malefic. Pe cealaltă parte, avem Vaccinați-vă, ca să vă salvați viața. În mod evident că oamenii merg pe partea romantică, partea de emoții, pe partea eroului care se luptă cu morile de vânt, cu balaurul”, explică Cherecheș.
„Și pe partea de vaccinare noi trebuie să avem eroii noștri, campionii noștri. În alte țări, dacă vă uitați, peste tot avem politicianul și specialistul în sănătate publică. Pe lângă asta, avem specialistul în comunicare, pe care nu îl vedem, dar care modelează tot discursul. La noi avem politicianul. Punct”, adaugă profesorul de sănătate publică.
Canalul de YouTube. 8 video-uri din 38 sunt cu Valeriu Gheorghiță
Tot în 1 decembrie s-a lansat canalul de YouTube Ro Vaccinare. Pe canal au fost postate 38 de video-uri din data de 1 decembrie până pe 27 decembrie, la ora 16.
Primul clip postat se numește „Declarațiile lui Valeriu Gheorghiță la TeleJurnalul TVR”. A strâns doar 61 de vizualizări în perioada asta.
8 din cele 38 de video-uri sunt interviuri sau declarații ale lui Valeriu Gheorghiță, medicul militar care conduce campania de vaccinare în România. Cel mai popular dintre ele are abia 69 de vizualizări (până pe 27 decembrie, ora 16.00).
„Dacă te uiți pe barometrul de încredere publică, biserica și armata sunt în continuare sus. Faptul că în condiții de criză, apelezi la figuri autoritare cunoscute, la uniformă, are un raționament sociologic”, spune consultantul Vlad Tăușance.
- Pe canal, mai apar două video-uri cu declarații ale lui Klaus Iohannis, fiecare având sub 50 de vizualizări
- Un video cu declarațiile premierului Florin Cîțu, cu 24 de vizualizări
- Un video cu declarațiile lui Andrei Baciu, vicepreședinte în comitetul privind vaccinarea, cu 31 de vizualizări
- 14 video-uri cu declarații ale unor medici pe tema vaccinului. Și acestea au sub 100 de vizualizări.
Cele mai populare video-uri sunt două animații explicative despre cum a fost posibil să se producă vaccinul anti-COVID-19 într-un timp atât de scurt, respectiv despre etapele dezvoltării unui vaccin. Acestea au strâns peste 9.800 de vizualizări, respectiv peste 6.200 de vizualizări.
„Scopul e sharingul, nu paternitatea pe chestia asta”
Vlad Tăușance spune că e foarte greu să crești un canal de YouTube propriu sau o pagină de Facebook.
„Toată agățarea asta de a dezvolta niște canale de comunicare proprii e mai puțin importantă decât mesajul. Dacă tu ai un mesaj bun, un video bun, e mai puțin important cine îl lansează. Astea mi se par niște orgolii. Cum a fost și Informează-te doar din sursele corecte la începutul pandemiei. Mi se pare mult mai mișto ce au făcut cei ce la Observatorul Român de Sănătate atunci, care au lansat niște vizualizări simple pe care le-a share-uit foarte multă lume”, explică Tăușance.
Până la urmă scopul e să circule. Trăim într-o epocă a meme-urilor, în care scopul e sharing-ul, nu paternitatea pe chestia asta.
Vlad Tăușance:
Contul de Facebook. „Vă mulțumim pentru interesul acordat”
Pagina de Facebook RO Vaccinare a fost creată pe 19 decembrie, la peste două săptămâni de la lansarea site-ului oficial al campaniei de vaccinare anti-COVID-19.
Și aici sunt postate fotografii cu autoritățile și declarații ale acestora: Valeriu Gheorghiță, Klaus Iohannis, Florin Cîțu sau Nicolae Ciucă.
Apar și postări cu întrebări și răspunsuri pe tema vaccinării. De exemplu, pe 21 decembrie, a fost postată o imagine cu textul: „Dacă am fost infectat cu SARS-CoV-2, mai este necesară vaccinarea?”.
La această postare, o femeie a lăsat un comentariu cu următoarea întrebare: „Care sunt grupele de risc și cui îi este interzisă vaccinarea, în afara copiilor și gravidelor?”.
Câțiva utilizatori i-au răspuns prin mustrări: „Caută studiile făcute de specialiști. Un om normal se informează de la sursele oficiale” sau „Deschideți site-ul. Aveți link-ul în post. Sunt o mulțime de informații. Este site-ul oficial al campaniei de vaccinare”.
Una dintre persoanele care administrează pagina de Facebook i-a răspuns femeii la o zi distanță, fără a oferi cu adevărat un răspuns la întrebare.
„Vă mulțumim pentru interesul acordat privind campania de vaccinare împotriva COVID-19 și vă informăm că procesul de vaccinare se desfășoară în conformitate cu Strategia de vaccinare COVID-19 în România, aprobată prin HG nr. 1031/ 2020. Vă asigurăm că menținem preocuparea ca informațiile să fie comunicate publicului larg. Totodată, vă recomandăm să vă informați din surse oficiale, precum platforma https://vaccinare-covid.gov.ro/”, a sunat răpunsul oficial.
Streinu-Cercel: „Nici nu se pune problema de a convinge pe cineva”
Adrian Streinu-Cercel, șeful Institutului Matei Balș din București și una dintre personalitățile medicinei, ultraprezent la televiziuni mai ales la începutul pandemiei, a fost printre primii care s-au vaccinat duminică dimineața.
„Lumea a înțeles că acest virus este o nenorocire și singura modalitate de a scăpa. Nici nu se pune problema de a convinge pe cineva. Dacă oamenii înțeleg că vaccinul îi salvează bine, dacă nu, nu. Dacă lumea nu înțelege că din acest virus se moare, e problema lor. Atât de simplu este”, a declarat Streinu-Cercel imediat după ce s-a vaccinat.
Vasi Rădulescu, un medic popular pe rețelele de socializare, a scris un status duminică dimineața în care a spus că există destule surse de informare despre vaccin și că oamenii nu ar trebui să se vaite că nu au de unde să se informeze.
„Eu am informat de mult timp. Și mulți alți medici. Însă unii urmăresc manele pe YouTube și Vulpița la TV, apoi plâng că nu au informații”, i-a răspuns medicul Vasi Rădulescu unei femei.
„În România, profesia medicală păstrează încă „un model de comunicare patriarhal, condescendent, de la medic spre pacient, în care se discută despre pacient în termeni de «ciroza din salonul 6». Asta ține de tradiția noastră și de faptul că nu ne-am actualizat modelul de comunicare cu pacientul”, spune Răzvan Cherecheș.
Genul acesta de raportare superioară duce la îndepărtarea oamenilor. „Tot ce faci e să îi alienezi”, adaugă profesorul de sănătate publică.