USR şi PNL își dispută victoria în diaspora
Echipele de campanie se aşteaptă ca voturile din diaspora să facă diferenţa în rezultate, iar numărul românilor care votează în afara ţării să fie cel puţin dublu faţă de cel de la alegerile europarlamentare, când s-au prezentat la vot 379.466 de persoane la secțiile din străinătate.
PSD a pierdut susţinerea din partea românilor din străinătate încă din 2014, când Victor Ponta a pierdut alegerile, din cauza modului în care social-democrații au organizat atunci scrutinul.
În încercarea de a convinge cât mai mulți români din străinătate să îl voteze pe Klaus Iohannis, candidatul susținut de PNL la alegerile prezidențiale, liberalii l-au scos în faţă pe carismaticul lider Rareș Bogdan. Acesta a făcut în campania electorală turnee în ţările europene unde este cel mai mare număr de români.
Deși la alegerile europarlamentare liberalii au obținut în total cele mai multe voturi, în diaspora, USR a produs surpriza şi a învins PNL. Acum, PNL speră să întoarcă votul în favoarea candidatului susținut de partid.
Campanie safe a lui Klaus Iohannis. A pornit cu prima şansă în cursa pentru un nou mandat
Campania electorală pentru primul tur de scrutin a fost una fără provocări pentru principalii candidaţi intraţi în cursa pentru Președinție.
Zilele de campanie au trecut fără nicio confruntare sau dezbatere om la om între primii candidaţi, fără mitinguri de amploare şi cu atacuri timide între principalii competitori.
Şeful statului şi-a conservat avantajul cu care a pornit în campanie, el fiind cotat din start la aproximativ 40 de procente. L-a ajutat şi faptul că debutul campaniei a coincis cu demiterea Guvernului Dăncilă, prin moţiune de cenzură.
Klaus Iohannis a fost activ în eforturile de impunere a noului Guvern PNL, a discutat tot timpul cu premierului desemnat, Ludovic Orban, şi a chemat partidele la negocieri. Nu şi-a întrerupt nici activitatea de preşedinte, mergând în Japonia şi în Statele Unite ale Americii, dar şi la Bruxelles.
La nivel strict electoral, şeful statului a participat la întâlnirile regionale ale PNL, în reşedinţele de judeţ, insistând pe zonele preponderent liberale, precum Ardealul.
Dăncilă nu a repetat greşelile de la europarlamentare. Fără mitinguri şi ieşiri cu risc de a fi huiduită
Fostul premier PSD Viorica Dăncilă a reuşit performanţa ca în această campanie pentru prezidenţiale să fie demisă de Parlament şi să îşi încheie şi mandatul interimar la Palatul Victoria, după succesul învestirii noului Guvern PNL.
În ciuda acestor lovituri, Viorica Dăncilă a păstrat partidul unit şi concentrat pe campanie.
Şi-a lansat un simbol de campanie, o broşă pe care a numit-o „Inima României”, pentru a nu mai fi acuzată că poartă bijuterii scumpe, şi a mers prin toată ţara, în oraşele cu primari PSD.
Consiliată la tot pasul, Viorica Dăncilă a reuşit chiar şi să renunţe la cititul de pe foi. Asta nu a salvat-o, însă, de greşelile care au făcut-o deja celebră.
„Scopul Partidului Social Democrat este să câștige alegerile prezidențiale, locale și parlamentare de anul trecut”, a spus Dăncilă, într-o ieşire publică.
Cu o campanie cu mesaje direcţionate exclusiv către electoratul PSD, inclusiv pe reţelele de socializare, unele aflate la limita fake news-ului, precum cele privind tăierea pensiilor şi salariilor şi închiderea spitalelor de către noul Guvern PNL, Dăncilă a reuşit să urce la aproximativ 20%, la jumătatea scorului lui Klaus Iohannis.
PSD şi-a învăţat lecţia de la alegerile europarlamentare, când mitingurile cu mii de oameni au produs mai multă iritare şi chiar conflicte între simpatizanţii şi opozanţii partidului. Acum, toate acţiunile de campanie au fost organizate din timp, cu câteva zeci de susținători, aleşi din rândul membrilor de partid.
Chiar şi în plimbările publice, prin pieţe, Dăncilă a fost tot timpul protejată de câţiva bodyguarzi, unii dintre ei din echipa care l-a păzit şi pe fostul președinte PSD, Liviu Dragnea.
Dan Barna, la pas prin ţară şi în diaspora
Liderul USR, Dan Barna, şi-a concentrat campania pentru alegerile prezidențiale pe interacţiunea directă cu electoratul său. Fiind o alianţă nouă, cei de la USR și PLUS mizează mult pe alegătorii nehotărâţi şi pe cei neînregimentaţi politic.
Mesajul din ultima parte a campanie a fost cu precădere împotriva Vioricăi Dăncilă, scopul fiind să se ajungă la o premieră în istoria politică – un tur doi între doi candidaţi de dreapta şi scoaterea candidatului PSD din cursă.
Barna a fost lovit, însă, de dezvăluirile Rise Project, privind afacerea sa de consultanţă pe accesarea de fonduri europene.
Liderul USR a scăzut şi pe fondul mesajelor confuze privind susţinerea Guvernului Orban şi intrarea la guvernare alături de PNL. Barna a susţinut constant că este nevoie de alegeri anticipate, deşi acest lucru nu se poate realiza în acest moment.
În plus, USR a condiţionat votul pentru noul Guvern de adoptarea unor proiecte în Parlament, deşi era clar că PNL nu avea pârghiile pentru a impune acele legi la vot, neavând majoritate în acest sens.
Cotat la 19% în ultimul sondaj USR, Barna speră să câştige în diaspora, unde a şi plecat într-un turneu, chiar în săptămâna în care se pregătea moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă.
Diaconu, campanie pe Facebook. Implicarea ALDE şi Pro România, puţin vizibilă
Mircea Diaconu a fost cotat într-un sondaj Europa FM pe locul doi, după Klaus Iohannis, în timp ce majoritatea îl dau pe locul 4, după Iohannis, Dăncilă şi Barna.
Campania acestuia s-a desfăşurat în special pe teren, prin ţară, însă nu s-a văzut implicarea celor două partide care au promis că îl susţin, Pro România şi ALDE, care au şi semnat un protocol în acest sens.
Ceilalţi candidaţi s-au remarcat prin postări pe Facebook şi publicitate electorală în online şi pe TV.
Alexandru Cumpănaşu a mizat pe live-urile de pe pagina de Facebook şi a șocat când a apărut într-un studio de televiziune cu o mitralieră de jucărie.