În plină campanie electorală a lui Firea, Primăria Capitalei a difuzat 600 de spoturi pe cinci televiziuni în doar șapte zile. Șeful AEP: “Nu putem să ne băgăm”

În perioada 31 august – 6 septembrie, 635 de difuzări de spoturi, de câte 40 de secunde, care promovează activitatea Primăriei Capitalei, au umplut 635 de spații de reclamă, pe Antena 3, B1TV, Digi 24, Realitatea Plus și România TV. 

2020, un an în care politicienii au plătit zeci de milioane de euro pe televiziuni!

Analize de pe piața de media, realizate de surse independente, arată că publicitatea autorităților publice a crescut în acest an pe TV la zeci de milioane de euro, “o cifră fără precedent”.

La o piață a publicității TV de peste 300 de milioane de euro pe an, diferența de 12-13%, care vine de la politicienii care utilizează bani publici, este enormă. Aceste estimări nu iau în calcul campania “poartă mască” a Guvernului, care va aduce televiziunilor cel puțin 25 de milioane de euro.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Spoturi ale primăriei lui Firea, de 20 de ori pe zi la fiecare televiziune

Conform raportului de monitorizare, care acoperă șapte zile din perioada campaniei electorale, cele două spoturi ale PMB au ajuns să fie difuzate și de 20 ori pe zi la următoarele televiziuni: B1 TV, Antena 3, Digi 24, Realitatea Plus, România TV.

Astfel, spotul referitor la poduri și pasaje a rulat de 70 de ori în șapte zile la Antena 3, reieșind că a fost difuzat, în medie, de 10 ori pe zi. La Digi 24 a fost difuzat de 50 de ori într-o săptămână, iar la B1 TV, de 77 de ori.

Ambele reclame au avut, în săptămâna 31 august – 6 septembrie: 

• 134 de difuzări la Antena 3
• 145 de difuzări la B1 TV 
• 108 difuzări la Digi 24
• 132 difuzări la Realitatea Plus 
• 116 difuzări la România TV.

Constantin Mitulețu-Buică, șeful AEP: “Nu avem competență pe publicitatea autorităților publice”

Contactat de Libertatea, șeful Autorității Electorale Permanente (AEP), Constantin Mitulețu-Buică, susține însă că acest gen de reclamă nu este încadrat în zona propagandei electorale.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

“Noi nu avem competență pe publicitatea autorităților publice. Noi avem competență pe publicitate politică în care e reprezentat un candidat, în care e reprezentată o formațiune politică, sunt mai multe condiții. Nu ne putem băga. Sunt tot felul de proiecte, ele trebuie să-și facă publicitate, intră în etapa de promovare. Dau un exemplu, nu mă pricep, că nu urmăresc și nu aș putea să mă pronunț decât pe ce este material de propagandă, așa cum este definit de Legea 334”, a declarat el.

Legea ar interzice reclama doar dacă “se referă în mod direct la un candidat”

Mai departe, șeful AEP a citat din lege condițiile care trebuie îndeplinite de materiale pentru a avea natura unuia de propagandă: “Este considerat material de propagandă orice material care se referă în mod direct la un candidat (…) clar identificat, este utilizat în perioada campaniei electorale, are obiectiv electoral și se adresează publicului larg și depășește limitele activității de informare a publicului. Alea intră pe informarea publicului. Am zis să vă citez din lege, ca să nu vă spun altceva”. 

Întrebat dacă acest gen de spoturi nu generează un avantaj pentru candidații în funcție, șeful AEP a răspuns: 

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

“N-aș putea să vă spun. Am mai avut în 2016, la anumite primării s-au nimerit anumite evenimente, am fost întrebați și nu am avut ce să comentăm, sunt acțiuni normale ale primăriei. Deci, nu, nu putem să ne băgăm. Nu e treaba noastră. Ce e politic, ne-am băgat întotdeauna și ne băgăm”.

Ce spune Cristina Pocora, de la CNA

Constantin Mitulețu-Buică este doctor în Securitate la Universitatea Națională de Apărare Carol I și a fost numit în funcție de PSD.

Buică a fost el însuși, din 2009 până în 2015, consilier județean în CJ Dolj din partea PSD. 

Cristina Pocora, membră în Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), susține însă că acest tip de publicitate este “foarte discutabil”, pentru că “atunci când privești astfel de reclame pe perioada campaniei electorale, ele te duc cu mintea la primarul în funcție, chiar dacă ele vorbesc despre primărie”.

“Este o găselniță nouă, bună pentru cei care o folosesc și, cumva, la limita legislației. În CNA, discuțiile vor fi împărțite, dacă va exista o asemenea dezbatere a acestei spețe. Din punctul meu de vedere, este o încercare de manipulare electorală – se ascund în spatele instituției. Cred că, în astfel de cazuri, Curtea de Conturi este cea mai îndreptățită să se pronunțe cu privire la aceste cheltuieli – dacă ele au sau nu justificare legală”, a declarat Pocora.

Cristina Pocora a fost deputat PNL vreme de două mandate, în perioada 2008-2016. 

Cum a apărut contractul

Pe 28 august, a doua zi după debutul campaniei electorale, Primăria București a încheiat un contract de promovare până pe 27 septembrie 2020 cu Compania Municipală de Publicitate și Afișaj.

Contractul vizează “servicii de promovare a obiectivelor de infrastructură, în Municipiul București, prin metode specifice de marketing și comunicare, integrate” și se ridică la suma de 1.850.000 de lei, fără TVA (aproximativ 370.000 de euro – n.r.).

În luna iulie, o sumă apropiată a fost alocată, de asemenea, pentru promovare, prin aceeași Companie Municipală de Publicitate, contractul fiind încheiat cu Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, instituție aflată tot în subordinea PMB. 

Conform răspunsului PMB către Libertatea, perioada de derulare a contractului a fost de la 1 iulie la 31 iulie, iar obiectul acestuia a constat în: “realizarea și producția unui spot TV de minimum 30 de secunde, realizarea și producția unui spot radio de minimum 30 de secunde, promovare pe șapte posturi TV, promovare radio pe 10 canale cu acoperire în Capitală, promovare online pe minimum 26 de site-uri și promovare outdoor”. 

Valoarea contractului s-a ridicat la 2.020.000 de lei.

Sumele primite de fiecare canal TV, la secret

PMB a refuzat însă să ne dezvăluie sumele primite de fiecare instituție mass-media în parte, invocând o clauză de confidențialitate introdusă în contractele cu presa: 

“Subliniem faptul că toate contractele de publicitate încheiate de Compania Municipală de Publicitate și Afișaj București cu furnizorii de media au o clauză de confidențialitate care spune: Pe toată durata prezentului contract, nicio parte nu poate dezvălui vreuna din clauzele acestui contract fără consimțământul prealabil, exprimat în scris, al celeilalte părți. Beneficiarul și Executantul nu pot dezvălui unei terțe persoane nicio informație referitoare la acest contract, chiar după rezilierea contractului”.

Libertatea a solicitat și un punct de vedere din partea primarului Capitalei, Gabriela Firea, pe marginea acestui subiect, însă nu am primit niciun răspuns până la ora publicării acestui material.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro