Ambasadorul ucrainean la București, convocat la MAE, după ce Kievul a anunțat adâncirea canalului Bâstroe cu 2,5 metri

Ministerul ucrainean al Infrastructurii a anunțat, într-un mesaj postat vineri pe Twitter, că pentru „prima dată de la independenţa Ucrainei, pescajul navelor care trec prin Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri”. A numit aceste modificări drept „o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării şi cifra de afaceri de export a portului”.

„Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar al Dunării împreună cu partenerii noştri europeni”, a mai transmis acesta.

First time in independence 🇺🇦 draft of ⛴ passing through the Bystroe Canal increased from 3,9 to 6,5 m. Its great opportunity to Danube river capacity and & ports export turnover. We keep on developing Danube port cluster with our European partners. pic.twitter.com/1wZyMjIvQL

— Ministry of Infrastructure of Ukraine (@minfrastucture) February 17, 2023

Contradicție cu afirmațiile ambasadei Ucrainei de la Bucureşti

Mesajul a fost publicat cu o zi înainte ca ambasada Ucrainei la București să precizeze că toate lucrările „sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei” și „vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”.

Reprezentanţii Ambasadei au explicat că astfel de lucrări se fac de mai mulţi ani şi că partea ucraineană a informat, în august 2022, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos privind lucrările planificate.

Recomandări

Cazul fetiței de 12 ani, moartă de leptospiroză, o boală care poate fi luată inclusiv de la câini și pisici. Părinții acuză o eroare medicală. Cum justifică medicii decesul

„În cazul în care partea ucraineană va planifica implementarea proiectelor majore diferite de cele operaționale curente, partea română va fi informată în prealabil și va avea loc convenirea acestora în conformitate cu legislația în vigoare, acordurile și convențiile internaționale”, a transmis ambasada Ucrainei la București, sâmbătă, 18 februarie.

Tot sâmbătă, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat că a discutat cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, solicitând „clarificarea cât mai curând” a poziţiei Ucrainei privind dragarea canalului Bâstroe.

Ambasadorul Ucrainei, convocat la MAE

Întrebat luni, 20 februarie, de jurnaliști, despre această situație, premierul Nicolae Ciucă a afirmat că este nevoie ca oficiali români vor să meargă pe teren pentru a face verificări. El a anunțat și că ambasadorul Ucrainei a fost convocat la MAE.

„Discuția va fi pentru obținerea aprobării ca mijloacele noastre tehnice să poate să meargă pe canal pentru verificări”, a anunțat premierul Nicolae Ciucă.

Premierul a explicat că aceste lucrări de adâncire „au impact asupra Deltei Dunării”, însă deocamdată trebuie verificat dacă chiar au avut loc.

„Verificăm aceste informații. Nu putem confirma aceste date până când nu ajungem pe canal să efectuăm măsurătorile de adâncime”, a mai spus Ciucă.

Recomandări

Prima întâlnire faţă în faţă între Donald Trump şi Kamala Harris. Dezbaterea are loc în această noapte. Ce reguli trebuie să respecte candidații

Controversele legate de adâncirea canalului Bâstroe, căreia România i se opune

Pe 15 februarie, Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe”, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării.

Ulterior declarațiilor lui Grindeanu, Ministerul Afacerilor Externe a nuanțat că România nu e de acord ca Ucraina să facă lucrări de adâncire și va sesiza Comisia Europeană.

O reacție a venit și din partea ministrului Mediului, Tanczos Barna, care afirma joi, 16 februarie, că nici legislația națională a României și nici cea din Ucraina nu permit desfășurarea unor lucrări în zona canalului Bâstroe de pe partea ucraineană a Deltei Dunării.

„Vom împiedica toate lucrările care vor afecta biodiversitatea și ecosistemele Deltei Dunării”, a transmis Tanczos Barna.

Canalul Bâstroe, motiv de dispută între România și Ucraina

Canalul Bâstroe face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, iar construcția sa a început în 2004. România a cerut în trecut Ucrainei să oprească proiectul, pentru că cei 10 kilometri care leagă Dunărea de Marea Neagră trec prin mijlocul Deltei Dunării și încalcă o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.

Recomandări

România, văzută de pe Veseliei. Unde n-aţi înţeles?

Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe braţul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), crearea unui dig de protecţie a gurii braţului şi lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe braţul Chilia, care formează frontiera dintre România şi Ucraina, preciza MAE, într-un comunicat transmis în martie 2021.

Sesizate de România, mai multe organisme internaţionale din domeniul protecţiei mediului au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului şi au cerut autorităţilor ucrainene să oprească lucrările începute.

Urmărește-ne pe Google News