6 comentariiDiplomatul ucrainean a fost convocat după ce Ministerul Infrastructurii din Ucraina a anunțat că adâncimea canalului din Delta Dunării a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, într-o operațiune pe care a descris-o drept ”o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării”, lucru respins ulterior de alți oficiali ucraineni care au numit lucrările drept „lucrări de întreținere” și nu de dragare.
Cu ocazia discuțiilor de la sediul MAE, oficialii români au cerut ambasadorului ucrainean să lămurească neconcordanțele dintre declarațiile oficiale de la Kiev.
„În cadrul discuției, partea română a solicitat părții ucrainene să clarifice cât mai curând diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și respectiv informațiile publicate la data de 17 februarie, de către Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bâstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6,5 m (de la 3,9 m cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei)”, precizează MAE.
Cu această ocazie, ambasadorul ucrainean a precizat că „partea ucraineană nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii de navigație ai acestuia fiind cuprinși în comunicarea publică a Ministerului Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei”.
De unde a pornit controversa
Pe 15 februarie, Sorin Grindeanu a declarat că a fost informat la începutul săptămânii trecute de structurile teritoriale ale Ministerului Transporturilor că pe canalul Bâstroe au început lucrări de dragare. Grindeanu a cerut Ministerului de Externe şi Ministerului Mediului să vină cu o poziţie.
România nu e de acord ca Ucraina să facă lucrări de adâncire a canalului Bâstroe, iar această poziție va fi trimisă în cursul zilei de astăzi, 16 februarie, Comisiei Europene, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe (MAE), într-un comunicat emis joi, iar
MAE susține că, anterior apariției informațiilor din presă privind desfășurarea de către autoritățile ucrainene a unor lucrări de adâncire a așa-zisului „canal de navigație Bâstroe”, instituția nu a fost informată de nicio autoritate română competentă cu privire la desfășurarea de către Ucraina a unor astfel de activități.
În același comunicat, MAE reiterează poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).
Canalul Bâstroe, motiv de dispută între România și Ucraina
Canalul Bâstroe face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, iar construcția sa a început în 2004.
România a cerut în trecut Ucrainei să oprească proiectul, pentru că cei 10 kilometri care leagă Dunărea de Marea Neagră trec prin mijlocul Deltei Dunării și încalcă o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.
Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe braţul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), crearea unui dig de protecţie a gurii braţului şi lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe braţul Chilia, care formează frontiera dintre România şi Ucraina, preciza MAE, într-un comunicat transmis în martie 2021.
Sesizate de România, mai multe organisme internaţionale din domeniul protecţiei mediului au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului şi au cerut autorităţilor ucrainene să oprească lucrările începute.