ComenteazăOamenii sunt siguri de asemănări
Culmea este că din cei puţin peste 3.000 de locuitori ai comunei mulţi au reuşit să ajungă în Roma italienilor şi cu toţii s-au întors de acolo cu poveşti.
Printre ei se numără şi Romeo Pintilii, care a lucrat în Italia. “În afară de drumuri, unde suntem cu secole în urmă, eu cred că sunt o mulţime de asemănări. Eu nu am stat în Roma, doar am trecut pe acolo, dar mi-a plăcut”, a declarat Dumitru Irimia.
Vecinul lui, Ioan Butnaraşu, acum în vârstă de 77 de ani, care a lucrat ca şofer toată viaţa, nu a ajuns până în Peninsulă, însă ne-a povestit cu mândrie că, pe unde umbla prin ţară, oamenii îl credeau italian.
“Când mă opreau unii mă întrebau dacă sunt italian din Roma şi le spuneam că, de fapt, sunt din Botoşani. Se mirau că există şi Roma de Botoşani”, îşi aminteşte bărbatul.
Cu raţa pe canale, la Veneţia de Jos
Judeţul Braşov se poate mândri cu propria Veneţie, chiar dacă aceasta e mult mai puţin celebră decât tiza din Italia. De fapt, Braşovul se laudă nu cu una singură, ci chiar cu două: Veneţia de Jos şi Veneţia de Sus.
Canalele şi podeţele din Veneţia sunt celebre în întreaga lume
Satele Veneţia de Jos şi Veneţia de Sus sunt situate pe râul cu acelaşi nume, iar ca să ajungi acolo, de pe DN1, în dreptul localităţii Şercaia trebuie să urmezi celebrul “drum al ruşinii”, un drum judeţean care arată ca după război.
Chiar şi duminica sau în zi de sărbătoare uliţele din cele două Veneţii sunt pustii, mai ales că mulţi tineri au plecat la Braşov sau Făgăraş, iar alţii au luat drumul străinătăţii.
Oamenii ştiu cu toţii de tiza din Italia, deşi legătura istorică nu există. Numele ar veni de la râul care s-a numit în trecut Venecioara, în albia căruia se găsesc pietre vineţii.
La Veneţia de Jos abia vezi din cand în când câte un bătrân pe uliţe sau pe podeţe
La fel ca majoritatea satelor din Ţara Făgăraşului, Veneţia era odinioară o atracţie pentru amatorii de obiceiuri şi port popular.
“Acum, au plecat copiii către alte zări, s-au dus şi ei pentru o viaţă mai bună”, ne explică Emil (foto), un bătrân de 74 de ani. (Iulian Cuibar)
Cartierul Galata din Iaşi are nume turcesc
Aşezat la poalele dealului Galata din Iaşi, pe care s-a ridicat în secolul XVI mănăstirea cu acelaşi nume, se află acum şi cartierul omonim.
Unii istorici cred că acesta a fost denumit după cartierul Galata din Istanbul, mai ales că numele provine de la un un cuvânt de origine turcească şi care, tradus în română, înseamnă “poartă”.
Potrivit legendelor, cei care veneau la Curtea domnească de la Iaşi erau primiţi mai întâi în curţile de la Mănăstirea Galata. În prezent, la baza dealului se întinde acum un modest cartier de locuinţe. ( Ioana Rotaru)