Scriitor britanic: De ce votează oamenii antisistem și ce riscăm când ne lăsăm viața prea mult pe mâna inteligenței artificiale

Viețile noastre au ajuns dependente de sisteme care au devenit prea complexe, iar noi am lăsat tot mai multă putere unor tehnologii și unor actori automați pe care nimeni nu îi înțelege pe deplin.

Aceasta este concluzia la care a ajuns Tim Maughan, un scriitor și jurnalist britanic, care trăiește la New York și care combină stilurile ficțional și non-ficțional pe teme ce țin de orașe, clase sociale, globalizare și tehnologie.

Scriitorul face o comparație cu lumea auto, spunând că nimeni nu este în locul șoferului. Iar pentru a reveni la volan trebuie să vedem care sunt modalitățile prin care am pierdut controlul.

Cei mai mulți dintre noi nu se gândesc la vastele și complexele sisteme care fac ca lumea noastră dependentă de tehnologie să funcționeze. De la luatul micului dejun la îmbrăcarea tricoului pentru Zoom, toate aceste acte comune sunt posibile datorită unor algoritmi calibrați și a unor sisteme automatizate parțial, arată Maughan.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Sistemul financiar global, interconectat

La fel de vast și de complex este sistemul financiar global, explică autorul, care spune că acesta este legat de cel de aprovizionare. În acest caz este vorba de o rețea tehnologizată de bănci, fonduri, agenții de reglementare, burse, servicii de știri și milioane de brokeri și investitori.

Iar acesta a crescut și a ajuns la un nivel de complexitate încât niciun om nu îl poate cunoaște, totul mișcându-se extrem de rapid și la o scară foarte mare. O singură zi de tranzacționare pe Bursa de la New York, explică Tim Maughan, include între 2 și 6 miliarde de acțiuni, media zilnică fiind de 169 de miliarde de dolari în anul 2013.

Singura modalitate de a face acest lucru este de a automatiza cât mai mult: în timp ce un om poate face în general 5 tranzacții pe zi, sistemele automate pot completa 10.000 de tranzacții pe secundă

Tim Maughan:

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Platformele tehnologice care fac acest lucru posibil au devenit sisteme complexe ele însele. Internetul este sistemul care ne face să ne conectăm în mod direct, dar puțini știu cu adevărat ce se întâmplă dincolo de ecran, afirmă autorul.

Programul care îi spune căpitanului de navă să încetinească

Autorul spune că în anul 2014 a petrecut o săptămână pe o navă de containere. Acesta a fost surprins să vadă cum toate echipamentele primeau indicații de la algoritmi: de la macarale la mesajele automate primite de vas pentru corecția cursului.

Căpitanul primea mesaje automate să încetinească vasul. Nu știa de ce acest lucru ar fi mai bun, dar specula că e posibil ca aceia de la terminal să nu fi realizat descărcarea sau poate ar fi fost vorba de probleme tehnice.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

Sau e posibil ca algoritmii să fi observat că TIR-urile erau blocate în afara portului. Sau că o schimbare pe lanțul de aprovizionare ar fi însemnat că livrarea din altă sursă ar fi fost mai ieftină. Sau că prețul petrolului a variat atât de mult că mersul navei ar fi fost ineficient.

Scriitorul spune că nimeni nu știa exact, dar asta nu a făcut ca decizia să nu fie luată.

Care sunt riscurile

Este bine că ne lăsăm viața din ce în ce mai mult pe mâna inteligenței artificiale? Tim Maughan arată că mulți oameni cred că da: avem mâncare și haine în magazine, bani în bancomate și poze pe Instagram.

El evidențiază și riscurile ce decurg din asta. În primul rând, părți ale acestor sisteme pot funcționa incorect. Chiar în acest an am observat cum sistemul de aprovizionare a avut probleme în timpul pandemiei de Covid-19, ducând la lipsa unor mărfuri, precum măștile de protecție, făina sau hârtia igienică, scrie Tim Maughan.

Internetul are și el propriile probleme de funcționare, așa cum a fost în anul 2017 atacul WannaCry, care a afectat peste 200.000 de calculatoare din 150 de țări, provocând pagube de miliarde de dolari. La acel moment, unul dintre cele mai afectate sectoare au fost transporturile de marfă, gigantul Maersk oprind rețeaua sa.

Deși aceste evenimente nu au fost catastrofice, iar rețelele și-au revenit, în anumite cazuri a durat ani buni pentru a ne da seama ce nu a funcționat. Și asta pentru că sistemele sunt extrem de complexe și greu de înțeles, spune Maughan.

Când sistemul lucrează „prea bine‟

Pe de altă parte, ne îngrijorăm că sistemele lucrează chiar prea bine, spune autorul britanic, care arată că oamenii au abdicat de la multe procese de decizie.

Lanțul de aprovizionare există tocmai pentru că e mai ieftin de produs ceva în anumite țări și transportul către altele, chiar dacă asta presupune transportul cu vaporul pe jumătate de glob. Prin folosirea diferențelor între salarii, lanțul de aprovizionare întărește inegalitatea, scrie Tim Maughan.

Pentru scriitorul britanic, același lucru este valabil și în cazul piețelor financiare, care au ca scop crearea de avere, indiferent de câți oameni cad victime, de câte pensii sunt puse în pericol sau de câte emisii de carbon sunt produse.

Pe internet, platformele precum YouTube și Spotify ne furnizează divertisment nelimitat, dar cu prețul afectării creatorilor, care se chinuie să câștige un trai decent.

Tim Maughan:

Gol democratic

Ca și căpitanul navei, nici votanții și nici politicienii nu mai au controlul modului în care aceste rețele funcționează, susține Maughan.

Rezultatul fiind un gol democratic. Votanții nu mai cred în politicieni în parte, pentru că simt această deconectare. Ei văd că, în ciuda retoricii lor, politicienii nu pot schimba nimic. E posibil să nu înțeleagă de ce, dar e tot mai clar că liderii politici au pierdut controlul fundamental al realităților economice și sociale, argumentează Tim Maughan.

Rezultatul este că o mare parte a votanților va dori să radă status quo-ul actual. Ei vor schimbare, dar văd că politicienii nu pot să o aducă. Ei se simt ca niște pasageri într-o mașină care accelerează la maximum, dar care nu e condusă de nimeni, explică autorul.

Așa se explică, în opinia acestuia, și faptul că Trump încă nu a recunoscut că a pierdut alegerile:din cauza sistemului opac de votare pe care publicul nu-l înțelege.

Scriitorul mai spune că poate nu este o coincidență că diverse figuri de dreapta, precum Steve Bannon – fost consilier al lui Trump, și Nigel Farage – liderul partidului britanic UKIP, vin din lumea financiară.

Aceștia au văzut că lucrurile au devenit tot mai complicate și simt că există un gol în înțelegerea publicului, dar vor să îl umple cu haos și conspirații, în loc de explicații, conchide Tim Maughan.

Urmărește-ne pe Google News