Pentru început, trebuie precizat că băncile nu pot şi nici nu pun poprire pe conturile clienţilor, inclusiv pe cardul de salariu, decât atunci când au o sentinţă de executare silită în acest sens. În caz contrar, potrivit specialiştilor, cel în cauză poate da banca respectivă în judecată şi poate solicita daune. În privinţa veniturilor salariale (cei mai mulţi dintre cei care ne-au contactat nu au alte venituri în afară de salariu sau pensie), poprirea şi reţinerea sumelor datorate se poate face, potrivit legii, doar în anumite limite.
Maximum 50% din salariu
Astfel, potrivit Art.728 din noul Cod de procedură civilă, salariile şi alte venituri periodice (pensiile şi alte sume ce se plătesc lunar şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale persoanei respective) pot fi urmărite: a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate, cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii; b) până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii. Chiar şi în cazul în care există mai multe sentinţe de executare, pentru aceeaşi persoană, poprirea nu poate depăşi jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor. Dacă veniturile persoanei vizate sunt mai mici decât salariul minim net pe economie, poate fi pusă poprirea, în condiţiile arătate mai sus, numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.
Venituri care nu pot fi poprite
Acelaşi articol din Codul de procedură civilă prevede: “Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii”.
Cine stabileşte sumele care se reţin?
În aceste condiţii, are banca dreptul să blocheze, în totalitate, cardul de salariu? Adevărul este că banca nu poate şti dacă în acest cont există doar venituri din salarii, pensii sau alocaţia pentru copii, întrucât clienţii pot transfera pe card şi alte sume, de alte provenienţe. De altfel, băncile nu sunt obligate de lege să analizeze provenienţa sumelor încasate în conturile clienţilor. În calitate de terţ poprit, banca are doar obligaţia de a indisponibiliza, aşa cum prevede legea, sumele existente în soldul creditor al contului curent, urmând ca executorul să facă distribuirea sumelor, conform legii. Aşadar, cu executorul trebuie luată legătura.
Soluţia: poprirea să fie pusă la angajator
Atât reprezentanţii băncilor comerciale, cât şi juriştii pe care i-am consultat consideră că toate aceste inconveniente create deţinătorilor de carduri de salarii/pensii ar putea fi înlăturate dacă executorii judecătoreşti ar solicita poprirea nu băncilor (deci, unor terţi), ci direct angajatorilor, în cazul salariaţilor, sau caselor de pensii, în cazul pensionarilor. Într-adevăr, angajatorul este cel mai îndreptăţit să aplice o astfel de sentinţă de executare silită, pentru că el ştie cu exactitate care este structura veniturilor lunare ale salariatului şi care sunt limitele impuse de lege pentru aplicarea unei popriri asupra sumelor respective.