Implementarea testării în masă poate furniza un instrument valoros pentru controlul pandemiei, spun autorii unei noi cercetări despre COVID.

„Chiar dacă este imposibil să diferenţiem cu exactitate care a fost contribuţia măsurilor de control, respectiv a testării în masă”, spun autorii, „testarea în masă este foarte probabil să fi avut un efect substanţial”, arată modelarea cercetătorilor slovaci, descrisă în studiul din Science.

În comparaţie cu închiderea şcolilor şi a tuturor afacerilor non-esenţiale, care a avut un efect economic fără precedent la nivel global, campaniile de testare în masă pentru SARS-CoV-2 – care pot fi aplicate şi atunci când şcolile şi afacerile rămân deschise – sunt o cale alternativă de a identifica şi ţinti persoanele contagioase, fără a adăuga poveri excesive pe cele care nu sunt infectate.

Testare în Bratislava, Slovacia. Foto EPA

În octombrie şi noiembrie 2020, pentru a identifica la scară largă cazurile de COVID şi pentru a reduce rapid transmisia, pentru a uşura restricţiile carantinei, Slovacia a folosit testele rapide antigen într-o campanie implementată la nivelul întregii populaţii.

În etapa-pilot şi în două runde ale testării naţionale, în judeţele cu rată mare de infectare, au fost efectuate peste 5 milioane de teste rapide antigen.

Mai mult de 50.000 de cazuri au fost depistate astfel. 

Combinând rezultatele fazei-pilot cu ale celor două runde de testare, cercetătorii au estimat că fiecare rundă a testării în masă a redus cu aproximativ 56% prevalenţa infecţiei.

În cele 41 de judeţe cu două runde de testare masivă, prevalenţa infecţiei s-a redus cu 81% în două săptămâni. 

Modelările matematice realizate de cercetători sugerează că reducerile observate nu ar putea fi explicate exclusiv prin măsurile de control al infecţiei, ci au necesitat, cu certitudine, impactul adiţional al izolării tuturor celor depistaţi pozitiv prin testare.

„Natura observaţională a acestui studiu face dificil să separăm efectele campaniilor de testare în masă de alte intervenţii non-farmaceutice introduse în aceeaşi perioadă”, spun autorii.

„Cu toate acestea, o scădere cu mai mult de 50% a prevalenţei infecţiilor într-o săptămână este uimitoare, mai ales că şcolile şi principalele afaceri au rămas deschise”.

Prin comparaţie, un lockdown de-o lună (noiembrie) în Marea Britanie a scăzut cu 30% prevalenţa infecţiei.

Urmărește-ne pe Google News