Cuprins:
Tradiția și semnificația bradului de Crăciun
Bradul este emblema sărbătorilor de iarnă, iar obiceiul împodobirii lui este preluat de la romani, care obișnuiau să-și împodobească locuința cu un brad în timpul Saturnaliilor, sărbători dedicate zeului Saturn, care se desfășurau în perioada solstițiului de iarnă.
Corelația dintre brad și creștinism a fost făcută mai târziu, atunci când Sfântul Bonifaciu, un călugăr din Crediton, Anglia, a dat peste un grup de păgâni ce erau adunați lângă un stejar pentru a sacrifica un copil zeului Thor. Pentru a opri sacrificiul, Sfântul Bonifaciu, a doborât copacul și se spune că în locul stejarului a crescut un brad, care era considerat Copacul Vieții și era mărturia vieții eterne a lui Hristos. Se mai spune și că Sfântul Bonifaciu a folosit forma triunghiulară a bradului pentru a descrie Sfânta Treime. De atunci, bradul a fost considerat un simbol creștin, iar oamenii l-au asociat cu Nașterea Domnului.
Astfel, tradiția de a împodobi bradul de Crăciun, dar și locuința cu decorațiuni și crenguțe de brad este un obicei preluat pe la jumătatea mileniului trecut de la triburile germanice. Atunci, bradul simboliza, datorită formei sale triunghiulare, Sfânta Treime, iar decorațiunile cu care era împodobit simbolizau cunoașterea și bogăția, asemeni pomului sacru din Grădina Edenului în care erau merele – fructele cunoașterii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_97a4325ac79cb187785293b66c5a3de7.jpg)
Când se despodobește bradul de Crăciun
Pentru despodobirea bradului se ține cont de un factor foarte important: dacă bradul este natural sau artificial.
Atunci când ne referim la un brad natural, acesta nu rezistă mai mult de 2 săptămâni, motiv pentru care care vor un brad natural îl cumpără în perioada 22 – 24 decembrie și îl împodobesc în seara de Ajun, în data de 24. Tradițiile creștine spun că bradul de Crăciun se ține în casă până în data de 7 ianuarie, de Sfântul Ioan Botezătorul, dar sunt oameni care aleg să despodobească bradul de Crăciun imediat după Revelion. Mai ales cei care un brad natural mai mare, care după sărbători începe să se usuce și încep să îi cadă acele.
Oamenii care au optat pentru un brad artificial aleg să îl despodobească abia la sfârșitul lunii ianuarie, iar apoi îl pot păstra într-un loc sigur până la următorul Crăciun, când îl pot împobodi din nou.
Sfaturi ca să despodobeşti bradul fără a face mizerie în casă
- Înainte de a fi despodobit, pune sub brad o folie mare de plastic sau mai multe ziare. Astffel acele, resturile de beteală, sclipiciul de pe globuri nu vor mai face murdărie pe podea. Apoi, plasticul sau hârtia se strâng şi se aruncă la gunoi odată cu bradul.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_04abe3a9c0b929cb929f5024f8c7b9d5.jpg)
- Mare grijă când scoți globurile și instalația din brad. Nu încerca să le scoți trăgând de ele pentru ca vei smulge şi acele care vor face multă mizerie pe jos. Când dai jos beteala sau instalaţia electrică, acestea trebuie rulate cu grijă, nu trase sau smulse de pe crengi. Dacă nu procedezi aşa, crenguţele care sunt uscate se vor rupe şi vor cădea, făcând multă mizerie.
- Taie crenguţele mici – înainte de a renunţa la decoraţiuni, crenguţele mici, care sunt foarte uscate şi care s-ar rupe la cea mai mică atingere, ar trebui tăiate. Foloseşte pentru asta o foarfecă sau un fierăstrău mai mic, în funcţie de mărimea lor. Crenguţele se pun într-o pungă, pe care o vei arunca la sfârşit, odată cu bradul.
- După ce ai dat jos toate globurile, beteala, ghirlandele şi instalaţia electrică, înfăşoară bradul în folie de aluminiu sau de plastic pornind de la vârf spre baza tulpinii. Astfel, când vei scoate pomul din suportul său şi când îl vei transporta prin casă pentru a-l arunca la gunoi, acele şi crenguţele uscate nu vor mai cădea pe covor, gresie sau parchet. Dacă bradul tău este de mici dimensiuni, până într-un metru jumătate, poţi opta pentru un sac mare de plastic pe care să-l tragi cu grijă peste vârf coborând spre baza tulpinii. Odată scos din suportul său, bradul trebuie răsturnat cu susul în jos, în sac, pentru ca acele să cadă în plastic, nu pe covor.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_447a93d781e8fb8697ebe65a47376f97.jpg)
Ce faci cu bradul după Crăciun
Persoanele care au optat pentru un brad artificial îl pot păstra într-un loc sigur, până la următorul Crăciun, când îl pot împobodi din nou.
Situația se schimbă dacă s-a ales un brad natural, care nu poate fi păstrat pentru o perioadă mai lungă. Poți opta pentru a-l replanta, dacă ai grădină, însă dacă stai la bloc și vrei să-l arunci, trebuie să știi că acest lucru trebuie făcut într-un mod responsabil.
Astfel, bradul nu se aruncă oriunde în spațiile publice, ci trebuie dus la ghenă, de unde persoanele responsabile pentru ridicarea gunoiului îl vor prelua. Dacă îl arunci pe spaţiul verde, pe aleile dintre blocuri, în faţa scării sau la colţ de stradă, adică în locurile publice, amenda este între 200 şi 500 de lei.
Sunt orașe care au amenajat centre speciale unde brazii sunt aruncați pentru a fi preluați ulterior de echipele de salubrizare. Totodata, sunt și magazine de bricolaj care preiau brazii uscați, utilizați de Crăciun, și în schimbul lor oferă vouchere de cumpărături, cum ar fi lanțul de magazine Leroy Merlin. Poți cauta online dacă în orașul tău există un astfel de magazin.
Dacă locuieşti la casă, iar prin apropiere se află o pădure, poţi duce bradul acolo fără să rişti vreo amendă. Pomul de iarnă va oferi adăpost micilor animale care trăiesc în zonă şi va deveni îngrăşământ natural.
Poţi tăia crengile bradului şi te poţi folosi de tulpina acestuia. Persoanele care trăiesc la ţară şi au vie folosesc tulpinile brazilor pe post de araci.
Dacă ai sobă pe lemne, bradul poate fi folosit ca agent de încălzire. Cu alte cuvinte, îl pui pe foc.
Bradul de Crăciun poate fi folosit şi pentru a aprinde un foc de tabără.
Citeşte și: Diferența dintre brad, pin și molid. Cum se deosebesc cele trei specii
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_0c8f61a202815fb1d540e0d4b8376c1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_442e1d7e5de0e81ba7eb12213daafa65.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1d327f3fa421f0f4aba9d62da3bb69e8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_ea6bc32fa52d18eb878eb6aa9f75dbbc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_9cf95cf3942fcdfec93b4c9f5bd23a52.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_47a1cd665e34dc063cde3cfae2078bf0.jpg)