Balada sărăciei noastre: „Domnul i-o dat, Domnul i-o luat, Doamne, să fii Tu Binecuvântat”. Cum își plânge nepoții bunica gemenilor morți din Apata

Cristinuţa ne arată drumul. Cu ghiozdanul în spate, pare un cosmonaut plutind prin noroaie primordiale. Are părul strâns în coadă, e măruntă şi sfioasă ca un şoricel. “Ştii cumva dacă gemenilor li s-a făcut înmormântare?”, “Da, au fost înmormântaţi ca orice oameni”.

Apoi aruncă aşa, din politeţe parcă, să întreţină conversaţia: “Şi mama mea a murit, când a născut. Şi ea, şi copilul. Până să vină salvarea, a murit. I-a curs mult sânge”. Copila îşi mută ghetuţele una după alta, cu efort, smulgându-le din cleiul drumului, ca pe nişte mici trofee.

Mama Cristinuţei a murit acum opt luni, după o hemoragie internă. Cel mai apropiat spital de comuna-sat Apaţa se află la 35 km distanţă, la Braşov. Ambulanţa a venit după mai bine de o oră.

Visul unei bunici de 44 de ani

“Ş-am fost anunţată, să mă credeţi, în somn. La căpătâi, o venit o persoană ca o asistentă de la spital şi mi-o zis pe nume. Filomee. Filomee, copiii va pleca. Zic: unde să plece nepoţii mei? Nu, eu nu-i las să plece de lângă mine! Şi-atunci o venit cineva îmbrăcat în alb. Şi-o zis aşa: Am venit după copilaşi. Şi-am zis: Sunt ai mei. A răspuns: Nu sunt ai tăi, sunt ai lui Isus. Şi-atunci eu am zis: Ţi-i încredinţez.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Şi i-am încredinţat. Şi seara s-o întâmplat ce s-o întâmplat”.

Filomeea Lingurar e bunica gemenilor care au murit după ce au fost externaţi din spital. Bunica din partea tatălui. Saul-Narcis şi Delia-Cătălina, aşa se numeau copiii.

Au fost înmormântaţi “în cinste, cu tot ce trebuie, nu se face diferenţă la noi, la penticostali”. Mai târziu, când ne-a adus cafeluţa , Filomeea ne-a povestit că până şi pe câinele ei, când a murit şi i-a rupt inima, l-a plâns mult şi l-a îngropat în grădină. “Şi i-am făcut şi pomană”

Are 44 de ani, e o femeie voinică, cu ochi mari, căprui, cu un nu ştiu ce copilăros pe chip. Ca de fetiţă care s-a trezit brusc mamă de familie, cu basma pe cap. Ne roagă să nu-i publicăm poza în ziar, “sunt femeie pocăită, nu mă simt în regulă de lucrul ăsta”.

Are şapte copii. Ar mai fi avut şi alţii, dar la ultima naştere au fost complicaţii. Ghideon, care acum e în clasa a treia şi o învaţă să umble la boxă, a fost extras din pântecele mamei prin cezariană.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Soţul Filomeei munceşte în construcţii, merge şi în străinătate. Aşa se descurcă multe dintre familiile de aici. În Apaţa, trăiesc în jur de 3.100 de oameni, români, maghiari, romi. 96 de dosare de ajutor social a aprobat primăria. Asta înseamnă cam 3 la sută din populaţie.

Încet, încet, soţii Lingurar şi-au făcut casa cu verandă, şi-au tras apă, au pus faianţă, gresie, geamuri termopan, parchet, au cumpărat mobilă nouă.

Pe dinăuntru, casa arată ca un apartament oarecare de la oraş. Curtea e înclinată, se văd casele din vale, de la şosea. Într-o volieră scurmă găini, curci, raţe care-şi leagănă burţile grase, mâzgălite cu noroi.

Sub un acoperiş de tablă, sprijinit de stâlpi, e adăpostită maşina, învelită într-o pătură. “Nu e lux. Dar până să facem casa asta, am stat cu tot cu copiii într-o singură cameră. Ne-am chinuit.

Şapte copii şi fără servici… Când am zis: Doamne, nu e… Domnul o avut grijă… Copiii Domnului trăiesc prin credinţă…

Filomeea Lingurar, bunica gemenilor

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Filomeea nu înţelege cum de şi-a crescut sănătoşi cei şapte copii, în condiţii mai grele, şi cum de i-au murit nepoţii, desi au fost cu ei la spital, desi le-au cumpărat “tot ce e nevoie pentru bebeluşi, ulei, pudră, lapte praf, pampers, tot, tot”.

“Mi-o fost dragi nepoţii, să mi-i văz”

Tatăl copiilor are 21 de ani, mama copiilor – 20 de ani. Ea provine dintr-o familie foarte săracă, familia Morar. Stă în ultima casă din sat, laolaltă cu părinţii, surorile ei, copiii şi soţii lor.

Aşa că bebeluşii gemeni au fost aduşi la casa Filomeei, desi n-au fost înregistraţi şi pe numele tatălui.

“Gemenii s-o născut la timpul normal, la nouă luni, dar i-o ţinut o lună de zile în spital, să facă greutatea… O zis că sunt prea micuţi… Fata o avut 1,6 kg, băiatul, 1,4 kg. Băiatul o stat mai mult, în incubator. La maternitate, n-o vrut să mă lase să urc, o zis că copiii nu sunt trecuţi pe numele tatălui, că tata-i Lingurar, iar mama-i Morar. Dar eu am forţat lucrul şi m-am dus. Oarecum m-au îngăduit. Am urcat şi le-am făcut o poză, că mi-o fost dragi, să mi-i văz…”

La trei luni au fost internaţi cu pneumonie. După externare, pentru o singură seară, spune Filomeea, bebeluşii au fost duşi la bunicii de mamă, să-şi vadă şi ei nepoţii. Acolo a murit băieţelul, fetiţa a murit la spital.

Primarul din Apaţa, Laszlo Boloni, de la UDMR, afirmă că ştia de situaţia celor doi tineri cu copii, dar că n-avea cum să-i ajute. “Ştiam că au doi copii, că îi îngrijesc mai mult bunicii… Filomeea… Acolo probabil că aveau condiţii, dincolo, nu prea erau condiţii… Am făcut ancheta socială, am constatat în ce condiţii au stat… E, cum să zic eu, păcat că la vârsta lor…”.

După ancheta socială, nu mai urmează nimic. Ancheta socială nu e începutul, e sfârşitul.

“Ca şi primărie, nu prea am ce măsură să iau… Ce să zic eu? Mai ales că stăteau în concubinaj. Din cauza asta n-au beneficiat nici de ajutor social. Am înţeles că tatăl lucrează ocazional, mai merge şi în străinătate. Dar mai mult de atâta nu ştiu ce puteam să fac… Şi noi trebuie să facem conform legii”

Laslo Boloni, primar Apaţa

“S-a rupt firul de legătură cu Domnul”

La Filomeea au venit în vizită două surori de credinţă, una mai în vârstă, mamă a opt copii, bunică a cincizeci de nepoţi. Una mai tânără, slăbuţă, mamă a nouă copii. Au venit să se roage împreună, să asculte o cântare.

Vizitatoarele se uită spre noi, gazda le linişteşte: “Lasă să ste… Dacă Dumnezău le-o trimis…”.

Filomeea mai priveşte o dată pozele nepoţilor morţi, păstrate în telefon. “Aşa cum îl vedeţi, cu ochişorii deschişi, aşa o murit băieţelul… Şi tata la copii o fost geamăn, are un frate geamăn…”.

La penticostali, dansul nu prea e permis, muzica, însă, da. Muzica sub formă de cântece religioase, la care surorile Filomeei ţin ritmul clătinând din cap, atente la versuri.

Filomeea e “lucrătoare cu duhul”, adică oamenii vin la ea cu întrebări, ea se roagă şi le aduce răspunsuri de la Duhul Sfânt.

Comunicarea cu Cel de Sus e directă, fără intermediari, în regim de urgenţă. Pentru că urgenţele sunt parte din cotidian în comunitatea rromilor penticostali din Apaţa.

“Eu sunt femeie cântăreaţă în biserică…”, explică Filomeea, pregătindu-şi boxa, microfonul şi telefonul de pe care urmăreşte textele cântecelor. “N-am internet, n-am Facebook… Telefonul meu e simplu… Chiar dacă îi cu cameră… Eu nu particip la aşa ceva… Internetul e făcut de oameni, nu-i făcut de Dumnezeu. Credeţi că ăsta (arată telefonul) îi îngăduit să-l aibă omul?

“Înainte cum comunicam? Se făce o telegramă şi mergeam şi vorbeam. Dar aveam firul de legătură cu Dumnezeu mai apropiat… Acuma s-o dus. Nu mai i-e frică omului de Dumnezeu”

Filomeea Lingurar, bunica gemenilor

În comuna-sat, există o casă de rugăciune încăpătoare. E instituţia care funcţionează în plin abandon birocratic.Funcţionează şi în zilele săptămânii, şi în week-end. Oamenii vin la adunări şi cântă împreună.

Peste 45 la sută dintre localnici sunt penticostali, în jur de 30 la sută sunt luterani, 11 la sută sunt ortodocşi.

Căruţa e salvarea SMURD-ului

În zona unde locuiesc rromii, pe deal, drumurile sunt de pământ. Primăria a dat bani pe rigole, dar, în ciuda intenţiei civilizatoare a autorităţilor, zăpada topită se scurge în pârâiaşe pe mijlocul uliţelor.

Copiii luptă cu gravitaţia şi când coboară dealul, şi când îl urcă, venind de la şcoală. Nu există microbuz şcolar. “M-am săturat de atâta noroi”, oftează o fetiţă, trăgându-şi surioara de mână.

“Copiii sunt averea noastră. Şi-acum, după ce au murit gemenii, ne e teamă să-i mai ducem la spital”, spune o mămică în capot, ieşită la poartă.

Ambulanţa suie uneori până aici, alteori, nu. Depinde de vreme. “Uitaţi, la casa aia, s-a ars un copil, la priză. Şi o venit SMURD-ul. Şi o rămas aici. Am băgat caii şi căruţa, să scoatem SMURD-ul”, spune femeia.

Medicul de familie din sat nu face vizite la domiciliu. Se numeşte Ruxandra Nicula şi decontează în medie 5.000 de euro lunar de la CAS Braşov. Deconturile se fac în funcţie de numărul de pacienţi.

Pacienţii copii înseamnă mai mulţi bani, în algoritmul CAS-ului. La decontul pentru numărul de pacienţi, se adaugă decontul pentru consultaţii.

În pachetul de bază, pe care ar trebui să-l asigure medicii de familie, intră şi consultarea periodică a femeilor însărcinate şi a lăuzelor. Dar mămicile şi bunicile din sat nu-şi amintesc s-o fi văzut pe doctoriţă bătându-le la poartă.

“Nu-şi dă interesul. Dacă te duci la cabinet, îi bine… Dacă nu… Şi ne ia şi peste picior când venim la ea… Era odată când venea moaşa… Dar acum de când s-o dat drumul la medici de familie… Acuma s-o dus lucrurile”, confirmă una dintre vizitatoarele Filomeei.

Şi încă o mirare, legată de medicul din Apaţa: “le dă aceleaşi leacuri la toţi copiii”. Mai e un medic de familie, spune primarul,  “dar n-are cabinet în sat, ci la Braşov. Nu prea vine pe aici, cei care au ceva probleme şi sunt pe lista lui se duc la el la oraş”.

Satul-comună are o farmacie, pe strada principală, iar primăria plănuieşte de câteva luni să deschidă un cabinet stomatologic.

“Dumnezeu poate se implică în treaba asta“

În camera zugrăvită în albastru, Filomeea cere răspunsuri. Nu pentru ea, pentru ceilalţi.

“O noapte mi-o trăit, după ce-o ieşit din spital… Îi simţeam în braţele mele cu greutate, ştiam că o să aibă kilogramele ălea, să te poţi bucura de ei… Cum s-o îmbolnăvit i-am dus la spital, nu i-am ţinut acasă”.

Filomeea a plâns împreună cu fiul ei, a plâns împreună cu nora ei. Au plâns şi s-au rugat. Au plâns şi au vorbit. Tinerii vor avea alţi copii şi-o să-i cheme la fel.

“Tatăl copiilor, martor mi-e Isus, nu mai vre să auză despre asta. Iar nora… parcă zici că nu mai e sănătoasă la cap. Pe băieţel l-o găsit mort în pătuţ. Apoi o primit telefon că o murit şi fetiţa”.

Nici nu se pune problema consilierii psihologice. “Acuma, perioada asta, nora rămâne aşa, cu o durere imensă. Dar o ajută Dumnezeu să treacă peste asta. Că numai El poate. Eu nu pot, surorile mele nu poate. Dar Dumnezeu poate se implică în treaba asta, să-i schimbe gândul, mintea de dorul ăla”.

Drumul pe care n-a umblat primarul

Casa unde a crescut mama gemenilor e pe jumătate în construcţie, pe jumătate în ruină. Gardul e ştirb, doar câteva scânduri. Prin curte, aleargă un cârd de copii. Bunicul de pe tată iese la poartă, fetele lui îl împing înapoi, “Hai, că iar ai băut. Nu vorbiţi cu el, vă rugăm”.

Bunicul ne invită înăuntru, să ne arate că are sobă, că e cald în casă. “Pe copiii mei, şapte, i-am crescut acolo şi au crescut sănătoşi”. Face semn cu mâna spre o închipuire din bârne şi lut, un fel de colibă prin care se aleargă nişte câini de pripas.

Fiind margine de sat, peste drum de casă e groapa de gunoi. Pubelele pentru colectare selectivă au fost parcate doar în vale. “Pe primar nu l-am văzut niciodată călcând pe drumul ăsta, până să moară gemenii”, remarcă o vecină.

Nici primarul, nici asistentul social nu urcă dealul. Dar asta nu înseamnă că n-au habar. Aşa cum o arată documentele de pe site-ul primăriei, ştiu când să suspende ajutorul, dacă beneficiarul n-a prestat orele de muncă în folosul comunităţii.

Primăria Apaţa investeşte anul ăsta 50.000 de lei în echipa de fotbal de Liga a IV-a, AS Cetatea Apaţa. A reparat şarpantele de la căminul cultural. În toamnă, comuna a obţinut bani, în jur de 3 milioane de euro, de la Guvern pentru “asfaltarea drumurilor de interes public”. Licitaţia a fost câştigată de o firmă din Braşov, dar lucrările încă n-au început.

“Un caz mai fericit”

Când vine vorba de cei mai vulnerabili cetăţeni ai comunei şi de sărăcie, primarul Laslo Boloni înclină spre o abordare mai degrabă morală decât administrativă. “E păcat, copiii nu au nici o vină. Dar când concepi sau te hotărăşti să faci copii, trebuie să te gândeşti prima data ce viitor poţi să dai copiilor… Nu să faci copii numai de dragul de a face copii… Mă înţelegeţi?

Acuma eu nu vreau să zic nici ce a zis primarul din Târgu Mureş, că nu pot să le interzic să facă copii. Dar ar trebui să se gândească şi la viitorul lor”

Laszlo Boloni, primar Apaţa

Cazul părinţilor celor doi gemeni e considerat de edil “un caz mai fericit, dacă pot să zic aşa, că părinţii sunt majori. Din păcate am persoane de 14, 15 ani care au copii… Vă daţi seama… O copilă ce viitor poate să-şi asigure la copii?”.

O măsură tot poate lua primarul, şi anume, să-şi mărească leafa. La începutul lui 2019, şi-a aprobat un salariu brut de 9360 de lei, cam 5400 de lei net.

În proiectul de buget pe 2020, la capitolul Sănătate scrie în paranteză Cramă. E vorba de o cramă, cu o capacitate de 80 de locuri, aflată lângă vechiul dispensar, unde se fac nunţi, botezuri şi alte adunări. Pentru crama asta, Primăria Apaţa alocă 12.300 de lei pentru “obiecte de inventar” şi 30.000 de lei pentru un aragaz electric. Da, atât costă un aragaz electric pentru crama sanitară din Apaţa, în documentul semnat de Laszlo Boloni.

Cât despre învăţământ, primeşte din bugetul comunei 124.000 de lei, ceva mai mult decât salariul brut pe o lună al primarului.

Răspunsuri şi ştampile

Filomeea a cântat, acum se roagă să primească răspuns pentru surorile ei. “O păcătoasă, o slabă stă în prezenţa Ta… În vreme ca aceasta, să nu mă laşi singură… Tu vezi cortul meu, Doamne…”

Pentru bunica mai în vârstă, cu cincizeci de nepoţi, răspunsul sună aşa: “Am văzut un act, o hârtie pământească, care mâna Domnului vrea să ţi-o aprobe… O semnătură, dată de primărie…”.

Pentru femeia mai tânără, urmează o probă: “Duhul lui Dumnezeu mi-o arătat suferinţă…  Roagă-te pentru un copil… Asta pentru că nu veghezi… De multe ori nu veghem, de multe ori nu suntem atenţi la ceea ce ne vorbeşte Dumnezeu… Se va face o schimbare… Se va da o ştampilă prin Duhul lui Isus…”.

Cu ochii în lacrimi, femeia promite să se roage mai mult. Să vegheze. Să-şi întoarcă bărbatul pe calea cea bună.

Nu numai Ierusalimul biblic, fiecare sat, fiecare oraş are dublul lui ceresc. Sunt primării în cer pentru fiecare primărie de pe pământ.

Primăria cerească din Apaţa ascultă cererile oamenilor şi le aprobă. Primăria cerească din Apaţa mântuieşte lumea de noroaiele veşnice.

Sunt spitale în cer, care vindecă toate bolile. “Domnul Isus e bunătatea şi medicul nostru”, spune Filomeea.

Sunt DGASPC-uri, CAS-uri, AJPIS-uri în cer. Nu mai vorbim despre SMURD-ul din cer. Vine înainte de a-l chema.

Procesul dintre lumină şi întuneric

Sunt tribunale în cer.

Filomeea nu aşteaptă nimic de la procurorii şi judecătorii de pe pământ.

E convinsă că dreptate se va face. “Nu va dura mult. Am lăsat toată lucrarea asta în sama lui Isus. El e Judecătorul, el e cel ce scoate păcatul de la întuneric. Dacă a încercat cineva să facă ceva în ascuns, că nu şi-o dat interesul cu copiii, crezi că Dumnezeu stă nepăsător?

Dumnezeu nu stă niciodată nepăsător. Nu stă. Că El e Acel ce Ochii Lui ca para focului vede în tot pământul”

Filomeea Lingurar, bunica gemenilor

Când vorbeşte de nepoţii pierduţi, femeii îi vine încă să plângă. Dar se redresează repede. “Dumnezeu i-o dat, Dumnezeu i-o luat, Doamne, să fii Tu binecuvântat! Poţi să zici altceva? Şi-aşa nu poţi să faci nimic decât să-i dai laudă lui Dumnezeu”.

Mama Filomeei a murit acum trei luni. “Şi după moartea lui mama mea o picat copilaşii… Dumnezeu mă întăreşte… Aşa m-o ales, să dau încurajare şi la alţii… Mulţumesc lui Dumnezeu… Greul o plecat. L-am trecut acum”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro