De ce sună sirenele de alarmare a populației în România? Mai puțin de o treime din ele pot fi pornite centralizat

Sunt patru tonuri diferite ale sunetelor de alarmare, conform Inspectoratului pentru Situații de Urgență:

• prealarma aeriană, în cazul unui posibil viitor dezastru sau atac aerian: 3 sunete cu o durată de 32 de secunde fiecare, cu pauză de 15 secunde între ele;
• alarmă aeriană, în cazul unui pericol iminent de atac aerian: 15 sunete cu o durată de 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele;
• alarmă la dezastre, în cazul unui dezastru natural, precum viitura sau cutremurul: 5 sunete cu durata de 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele;
• încetarea alarmei, atunci când pericolul a trecut: un semnal continuu timp de două minute.

Situațiile cel mai des întâlnite în care este alarmată populația cu ajutorul acestor sirene de protecție civilă sunt inundațiile.

În 2017, peste 600 de sirene nu funcționau

La nivel național sunt 7.713 de sirene electrice și cu aer comprimat, montate peste tot în țară, pe clădiri de locuit, școli, instituții publice, operatori economici sau construcții industriale ori hidrotehnice.

Ultima verificare amplă a sistemelor de alarmare a populației a fost făcută de autorități în 2017. Atunci au fost pornite, săptămânal, timp de mai multe luni, sirenele din toate județele țării. Aproape toate: 6.680 de sirene au fost acționate, pentru celelalte 1.033 nefiind suficient personal disponibil în timpul exercițiului, potrivit concluziilor celor de la ISU.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

Așadar, rămân 6.045 de sirene funcționale.

La nivel naţional, zona acoperită acustic este de aproximativ 48%. Județele cu cea mai mare acoperire acustică sunt Brăila (73%), Teleorman (72%), Arad (68%) și Constanța (67%). În București, sirenele pot fi auzite în doar 15% din oraș.

De ce este nevoie de un sistem centralizat

Din numărul de sirene testate și funcționale în 2017, doar 2.415 sunt acționate centralizat. Asta înseamnă că o treime din ele sunt legate direct la punctul de comandă de la primărie sau ISU.

Celelalte pot fi pornite doar de administratorii clădirilor, ceea ce este un dezavantaj, pentru că timpul de răspuns în situația unui dezastru iminent este mult mai mare, spun autoritățile.

La exercițiul PROCIV din 2017, timpul mediu de răspuns pentru acționarea sirenelor a fost de două minute pentru cele cu dublă comandă și de 12 minute pentru cele acționate local.

Libertatea a întrebat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență câte dintre sirenele nefuncționale în urmă cu cinci ani au fost reparate până acum și ce alte măsuri au fost luate pentru centralizarea sistemelor de alarmare.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Buncărele împotriva bombelor, niște camere goale la subsol

În România sunt 4.538 de buncăre în care oamenii se pot adăposti în caz de pericol, potrivit unei liste publicate recent de IGSU. Un tânăr programator a creat o hartă interactivă gratuită pe care oamenii pot localiza cel mai apropiat adăpost. Harta poate fi accesată la adresa adapostulmeu.ro.

Adăposturile de protecție civilă se află în subsolurile blocurilor, ale clădirilor de birouri, în școli, licee, spitale, hoteluri și primării.

În București sunt aproape 1.200 de astfel de adăposturi, care însă au rămas niște săli insalubre, unele fără electricitate sau grup sanitar.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro