ComenteazăDupă aproape patru săptămâni de vizionare a CNN, în septembrie 2020, telespectatorii Fox News au rămas niște conservatori convinși. Totuși, arată studiul, au existat mai multe schimbări în gândirea lor politică:
- susțineau mai mult votul prin corespondență;
- erau mai puțin înclinați să creadă că Joe Biden, candidatul democrat, vrea să elimine toată finanțarea poliției;
- și îi evaluau mai puțin pozitiv pe președintele de atunci, Donald Trump, și pe alți politicieni republicani.
La două luni de la studiu, telespectatorii s-au întors la vechile obiceiuri
Efectul acestor transformări a fost însă de scurtă durată. La două luni de la încheierea perioadei de studiu, cei mai mulți dintre participanți au abandonat vizionarea CNN, iar schimbările din modul lor de a gândi au fost inversate, arată studiul realizat de politologii David E. Broockman, de la UC Berkeley și Joshua L. Kalla, de la Universitatea Yale.
Într-un interviu pentru Phys.org, site de știri din știință și cercetare, Broockman spune că influența tot mai mare a presei părtinitoare, cum sunt Fox, CNN și MSNBC, semnalează probleme cu privire la sănătatea politică a națiunii.
„Mass-media partizană nu doar înclină balanţa de o anumită parte”, a spus el. „De asemenea, ascund informații de care alegătorii au nevoie pentru a-i trage la răspundere pe politicieni. Asta nu este doar bine pentru ei și rău pentru ceilalți – este rău pentru democrație și pentru noi toți”.
Cu toate acestea, Broockman a subliniat că cercetarea oferă şi un motiv de speranță într-o eră de profundă polarizare politică.
„Chiar și cei mai convinși partizani și cei mai partizani telespectatori, dacă primesc un regim susținut de informații care îi ajută să vadă o imagine de ansamblu, sunt, de fapt, suficient de deschiși pentru a înțelege că nici ai lor nu fac o treabă perfectă.”
Lucrarea a fost publicată online săptămâna trecută și este în prezent în proces de evaluare peer-review.
La început erau dedicaţi Fox News
Broockman și Kalla au pornit de la o premisă. Studiile anterioare au sugerat că telespectatorii presei partizane ar respinge informațiile oferite de o sursă opusă ca fiind în mod inerent nedemne de încredere. Dacă utilizatorii mass-media partizane ar schimba, pentru o vreme, partea, cercetarea ar putea evalua puterile de persuasiune ale unor astfel de canale mass-media.
Trump era președinte când a început studiul, iar cercetătorii aveau un buget limitat. Au emis ipoteza că Fox ascunde informații despre performanța lui Trump și asta a creat o fereastră pentru studiu. Dacă un democrat ar fi fost președinte, au scris autorii, ar fi făcut invers studiul, cerând telespectatorilor CNN să treacă la Fox.
Cercetătorii au identificat 763 de persoane dispuse să urmărească un alt canal TV timp de cel puțin o oră pe săptămână. Acești telespectatori „au fost, în proporţie covârşitoare, foarte conservatori și implicați politic”, au scris coautorii. Practic, toți erau albi și aveau o vârstă medie de 54 de ani.
Erau oameni devotați Fox News, urmărind în medie 14 ore pe săptămână de programe de prime-time, în care apăreau figuri atât de populare și controversate precum Tucker Carlson, Sean Hannity și Laura Ingraham.
Aproximativ 40% dintre ei au fost repartizați aleatoriu în grupul principal de studiu și li s-au oferit 15 dolari pe oră pentru a viziona CNN, în locul Fox, în serile din cursul săptămânii (emisiunile de prime-time). Pentru a se asigura că se uitau la CNN, şi nu la Fox, cercetătorii îi puneau să completeze chestionare săptămânale legate de ceea ce au văzut la ştiri.
Între 31 august şi 25 septembrie 2020, participanţii din grupul principal au vizionat în medie 5,8 ore de CNN pe săptămână.
O naţiune, două realităţi pe cablu
Broockman și Kalla au evaluat minuţios atât știrile Fox, cât și CNN în acea perioadă, care a coincis cu o campanie intensă, cu doar două luni înainte de alegeri. Diferențele în acoperirea subiectelor pe cele două posturi TV în acea lună au fost majore.
Fox s-a concentrat intens pe problemele rasiale și pe protestele care au urmat uciderii lui George Floyd de către poliție. Democrații erau prezentați ca fiind aliniați cu tacticile și cerințele protestatarilor radicali și uneori violenți.
Deşi pandemia de COVID-19 era încă în faza de prevaccin, Fox minimiza în mare măsură amenințarea.
„Fox News nu le oferea, în esență, telespectatorilor săi informații despre faptul că ratele de infecție erau mult mai mari în SUA decât în alte țări sau despre unele dintre greșelile pe care Trump le-a făcut în gestionarea pandemiei”, a explicat Broockman.
Fox a relatat, de asemenea, despre eforturile de a extinde votul prin corespondență, în context pandemic, dar sugerând că acest lucru ar extinde riscul de fraudă electorală.
Acoperirea de către CNN a pandemiei s-a concentrat în mare măsură pe severitatea crizei și pe eșecurile lui Trump în abordarea acesteia, au constatat autorii studiului. Subiectul votului prin corespondență a fost în mare parte abordat pozitiv.
Ştirile schimbau opiniile telespectatorilor, dar nu şi valorile acestora
Pe aceste subiecte şi pe alte teme, trecerea de la Fox la CNN a avut un impact puternic.
Desigur, conservatorii nu au devenit liberali, iar suporterii lui Trump nu l-au adoptat imediat pe Biden. Atitudinile despre poliţie, rasă sau încălzire globală au rămas în esenţă neschimbate. Însă comparând atitudinile celor din grupul neplătit (cu mai puţină motivaţie, aşadar, pentru a urmări CNN) cu ale celor din grupul principal, observăm că aceştia din urmă au fost, după o lună:
- mai probabil să fie de acord că Trump a făcut greşeli pe care Fox News nu le-ar prezenta;
- mai probabil să creadă că echipa lui Trump nu lua măsuri semnificative împotriva COVID la evenimentele de campanie;
- mai puţin probabil să creadă că democraţii încercau să fraudeze alegerile din 2020 cu ajutorul votului prin corespondenţă;
- mai înclinaţi să sprijine votul prin corespondenţă;
- mai puţin probabil să creadă că, dacă Biden ar fi ales, mai mulţi poliţişti ar fi împuşcaţi de activişti Black Lives Matter;
- în general, mai critici în aprecierile lor legate de Trump şi politicienii republicani.
De ce au avut loc aceste schimbări? Kalla și Broockman au descris o prejudecată rezultată din „filtrarea părtinitoare a acoperirii” – un fenomen în care canalele TV raportează în mod selectiv informații care sunt mai favorabile lor în conflictul politic.
Cu cât oamenii urmăresc mai mult canalul de ştiri preferat, cu atât mai mult relatările acestuia „refac” credințele și loialitățile părtinitoare, au scris cercetătorii. De fapt, acoperirea părtinitoare determină polarizarea și o întărește în mod constant, oferind prejudecăților promovate de posturile TV „o putere continuă extraordinară”.
Dacă ciclul este întrerupt, atunci oamenii își pot extinde înțelegerea de ansamblu. Însă studiul indică și riscul pe care mass-media partizane îl prezintă pentru democrație.
„Cum poate un alegător să tragă la răspundere un politician pentru o abatere, dacă nu știe că s-a produs?”, întreabă autorii în studiul lor.
Obama vede motiv de optimism în studiu
După două luni, telespectatorii Fox News s-au întors aproape complet la obiceiurile pe care le aveau înainte de studiu și la opiniile lor politice anterioare.
Totuși, descoperirile oferă un semnal de speranță că nici măcar diferențele profunde dintr-un public polarizat nu sunt de neclintit. Schimbarea, sugerează cercetarea, este posibilă.
Zilele trecute, fostul preşedinte al SUA Barack Obama a citat cercetarea Broockman-Kalla drept motiv de optimism în discursul susţinut la o conferinţă despre democraţie şi dezinformare găzduită de Institutul de Politici al Universităţii Chicago şi revista The Atlantic.
„Cred că subestimăm gradul de flexibilitate în opiniile noastre”, a spus Obama audienței. „Iau asta ca pe un motiv de speranță… Diviziunile pe care le vedem în democrația noastră – de rasă, de regiune, de credință, de identitate – sunt acolo. Nu sunt creații ale rețelelor sociale, nu sunt creații ale unei anumite rețele. Sunt adânc înrădăcinate și sunt greu de rezolvat.”