ComenteazăEa a adăugat că vor fi trei tranșe din acest vaccin care vor fi livrate Ministerului Sănătății.
Șerban a precizat că vaccinul tetravalent (diftero — tetano — pertussis — polioinactivat) este în cabinetele medicilor și nu au fost distribuite încă alte doze suplimentare până când nu se consumă cele existente în teritoriu.
„Ministerul are încă 70.000 de doze de vaccin tetravalent în stoc, iar ele vor fi distribuite în momentul în care va fi necesar”, potrivit oficialului Ministerului Sănătății.
Citește și: În plină epidemie de rujeolă, vaccinul ROR abia dacă se mai găsește
Cât privește epidemia de rujeolă, oficialul Ministerul Sănătății a spus că, deși vaccin există, sunt părinți care nu merg cu copiii la administrare, acesta fiind cel mai mare risc pentru contractarea bolii.
„Ultimele date arată că sunt 3.900 de copii care au făcut această boală, o parte dintre ei au făcut complicații foarte severe și 17 dintre aceștia au decedat. Ministerul Sănătății face apel la părinți pentru a-și vaccina copiii”, a transmis Șerban, adăugând că județele din vest sunt cele cu rata cea mai mică de vaccinare antirujeolică.
La rândul său, dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, a spus că sunt cauze obiective pentru care de multe ori lipsesc vaccinurile, una fiind aceea că ele se obțin după un proces tehnologic care durează între doi și trei ani, mai ales pentru cele combinate.
„Vaccinurile sunt produse greu, sunt controlate foarte mult timp pentru asigurarea siguranței, iar acest lucru câteodată are impact negativ asupra programului de vaccinare, pentru că, în ciuda faptului că o autoritate contractantă, cum este Ministerul Sănătății, lansează proceduri de achiziție publică, se întâmplă ca nimeni să nu se prezinte. Și atunci singura soluție — și a fost unul dintre motivele principale pentru care Ministerul Sănătății în anul 2015 s-a gândit că un proiect de lege ar fi util — este să încercăm să putem asigura un stoc tampon care să prevină aceste situații”, a precizat el.
Rafila a subliniat că totdeauna trebuie să existe predictibilitate și fonduri necesare achiziționării vaccinului și este „imperios” necesar să existe vaccinul care să poată să fie achiziționat la timp și să fie transmis direcțiilor de sănătate publică și medicilor de familie.
„Aceste două deziderate ar putea fi asigurate de un act normativ care să prevadă în mod explicit aceste lucruri. Și mai este încă ceva — informarea, comunicarea nu se poate face în mod sporadic din când în când, cum se întâmplă în acest moment, trebuie să existe o posibilitate permanentă de comunicare, să existe instituții responsabilizate la nivel național, dar și la nivel local, care să asigure nu numai comunicare pur și simplu, ci și consilierea. Discuția directă cu părintele este de multe ori esențială ca să convingem despre utilitatea vaccinării, iar acest lucru poate fi făcut de către medicul de familie, dar și de o instituție de sănătate publică, care în județe este Direcția de Sănătate Publică, iar la nivel național — Institutul Național de Sănătate Publică”, a explicat specialistul.
El s-a mai referit la un studiu privind vaccinarea realizat de Societatea Națională de Medicină a Familiei, care relevă că numărul celor care nu se prezintă la vaccinare este de cinci ori mai mare decât al celor care refuză. „Acolo trebuie acționat, stimulați să se prezinte (părinții — n.r.), contactați și aceste lucruri se pot face împreună cu autoritățile locale, cu mediatori sanitari, pentru că este o problemă de asumare a comunității privind sănătatea copiilor. Degeaba avem vaccin, dacă părinții nu-și aduc copiii la vaccinare”, a adăugat Rafila.
În 2017, suma alocată prin Programul național de vaccinare este de 290 de milioane lei, potrivit Amaliei Șerban.
Ea a precizat că pentru administrarea unui vaccin medicul va primi 25 de lei de la Ministerul Sănătății.